Download Testul Bender a Si B PDF

TitleTestul Bender a Si B
File Size266.7 KB
Total Pages29
Table of Contents
                            Tabelul 3. Etalon pentru proba Bender A
	Prezentarea sistemului de cotare
	Figura 1
	4.4 Indicatorii tulburărilor emoţionale
                        
Document Text Contents
Page 2

Pentru uz didactic şi cercetare

O distorsiune apărută în producţia grafică a copilului poate fi datorată

uneia sau mai multora dintre componentele prezentate anterior. Astfel, o

prelucrare semantică a unui model va determina o mult mai bună înţelegere a

relaţiilor existente între părţile sale componente decât dacă modelul va fi

prelucrat doar la un nivel da suprafaţă (fizic). Este cunoscut faptul că cu cât un

stimul este procesat la un nivel mai adânc, cu atât performanţa în redarea lui

este mai bună (Craik & Lockhart, 1972). Dacă inputul senzorial va avea la bază,

pe lângă procesări fizice ale modelului prezentat, şi procesări semantice,

bazate pe relaţiile dintre elemente atunci analiza senzorială ulterioară va fi

mult mai elaborată şi mai corect reprezentată.

Deoarece copilul (preşcolarul) învaţă treptat, prin joc cel mai adesea, să

analizeze, să descompună mediul, activităţile instructiv-educative desfăşurate

în grupa pregătitoare sunt eficiente în măsura în care formează la copil o serie

de capacităţi prin care acesta să reuşească ulterior să se adapteze la sarcini

mai puţin similare.

În ceea ce priveşte dezvoltarea şi exersarea aptitudinilor perceptiv-

motrice, programa activităţilor instructiv-educative în grădiniţa formulează

explicit o serie de obiective care se referă în primul rând la:

 discriminarea de forme, mărimi şi poziţii spaţiale;

 orientarea într-un spaţiu restrâns de lucru şi coordonarea oculo-motrică

în redarea grafică a unor semne;

 executarea de mişcări motrice în diverse direcţii (sus-jos; dreapta-

stânga) în vederea obţinerii reversibilităţii mişcării;

 reproducerea grafică a unor modele respectând proporţiile, orientarea,

poziţia relativă, construirea unghiurilor;

 utilizarea unor ancore verbale pentru semnele grafice simple (punct,

linie, cerc, pătrat).

Un nivel optim al dezvoltării funcţiei perceptiv motrice este aşadar

absolut necesar pentru succesul în clasa I. Ca metodă de evaluare propunem în

continuare o probă pe baza căreia vom putea contura profilul nivelului de

dezvoltare al funcţiei perceptiv-motrice a unui copil în scopul predicţiei reuşitei

acestuia în clasa I. Pentru o evaluare primară a nivelului dezvoltării funcţiei

perceptiv motrice utilizarea testului Bender Gestalt s-a dovedit a fi extrem de

________________________________________________________________________________
Testul Bender pag.2

Page 14

Pentru uz didactic şi cercetare

4.2 Materiale necesare:

- itemii probei;

- un creion grafic (sau două pentru siguranţă);

- o coală A4 poziţionată vertical.

Observaţii:

- Subiectului nu i se oferă radieră; dacă doreşte să se corecteze este rugat să

redeseneze itemul.

- Proba nu se aplică cu limită de timp. Fiecare item este expus copilului până

când acesta spune că l-a terminat de copiat; se trece apoi la expunerea

următorului item.

4.3 Cotarea probei

În scopul evaluării funcţiei perceptiv motrice la copiii cu vârsta între 7 şi 12 ani,

Koppitz propune un sistem de cotare al probei Bender ce cuprinde 30 de itemi,

fiecare item fiind cotat fie ca fiind prezent (se acordă l punct), fie ca fiind absent.

Astfel, teoretic, un copil poate obţine la Bender un scor de maxim 30 de puncte,

scor care indică o performanţă extrem de slabă deoarece sistemul de cotare

punctează erorile pe care le face un copil.

Criteriul de validare al itemilor care intră în acest sistem de cotare a fost acela

al reuşitei în clasa I şi a II-a. Au fost reţinuţi astfel doar acei itemi care aveau

capacitatea de a diferenţia între o performanţă şcolară bună şi una slabă. Au fost

utilizaţi 165 de copii cu performanţe şcolare slabe respectiv subiecţi cu succes şcolar

în clasa I. Subiecţii au fost selectaţi din diferite medii sociale. Tabelul 4 prezintă

fiecare item care a fost inclus în sistemul de cotare şi capacitatea acestuia de a

discrimina între copii cu succes respectiv cei cu insucces şcolar.

Tabelul 4. Relaţia dintre sistemul de cotare la proba Bender şi reuşita

şcolară

Item i Reuşita în clasa I P Reuşita în chi- clasa a II-a P
Figura A
1a. Distorsiunea formei 12.6 <.001 6.54 <.02

________________________________________________________________________________
Testul Bender pag.14

Similer Documents