Download Pacala si Tandala PDF

TitlePacala si Tandala
File Size72.7 KB
Total Pages4
Document Text Contents
Page 2

se mărită, născu o fată. Astă născare fără vrere cam supără pre tata, dar popa îl linişti,
spuindu-i că asta se-ntâmplă uneori, însă numai la facerea dintăi. Soră-mea n-a trăit
precum nici alţi două sute de fraţi şi surori ce am avut. în sfârşit m-a născut pre mine şi
văzându-mă aşa mic şi ovilit, mi-au pus numele Tândală. Naşterea mea custă viaţa
mamei, iar tatăl meu, simţindu-se c-a îmbătrânit chemă pre naşu-meu Pâcală, mă
încredinţă lui şi apoi muri după ce mâncă trei oi fripte şi bău o balercă de pelin, zicând că
nu trebui să se ducă pe ceea lume flămând şi însetat. El era atunci de patru sute optzeci şi
trei de ani.

Naşu-meu Pâcală era un om foarte de duh; avea răspuns la orice vorbă. El mă puse întăi
la buchi, dar văzând că într-o zi era să mă-năduş c-un Tverdu ce mi se prinsese în gât,
hotărâ a-mi spune singur tabla pre care trebuia să o deprind pe dinafară. Asta mi-a fost
învăţătura. Iaca ce-mi zicea el: „Fine! De vrei să trăieşti bine şi să aibi ticnă, să te sâleşti a
fi todeauna la mijloc de masă şi la colţ de ţară, pentru că e mai bine să fii fruntea cozii
decât coada frunţii. şezi-strâmb şi grăieşte drept. Nu băga mâna unde nu-ţi fierbe oala,
nici căuta cai morţi să le iei potcoavele, căci: pentru behehe voi prăpădi şi pre mihoho.

Bate ferul păn-e cald, şi fă tot lucrul la vremea lui. Nu fii bun de gură, gura bate c...
Vorba multă-i sărăcie omului şi toată paserea pe limba ei pere. Nu fii zgârcit, căci banii
strângătorului întră în mâna cheltuitorului, şi scumpul mai mult păgubeşte, leneşul mai
mult aleargă: dar nici scump la tărâţe şi ieftin la făină.

Nu te apuca de multe trebi odată. Cine goneşte doi iepuri nu prinde nici unul. Nu te
întovărăşi cu omul becisnic. Mai bine este să fii c-un om vrednic la pagubă, decât c-un
mişel la dobândă. Nu te vârâ în judecaţi. în ţara orbilor, cel c-un ochi e împărat. Cel mai
tare e şi mai mare, şi dreptul îmbla totdauna cu capul spart. La judecători, ce intră pe-o
ureche iase pe alta, căci sătulul nu crede celui flămând, şi mai bună e o învoială strâmbă,
decât o judecată dreaptă. Să n-ai a face cu cei mari. Corb la corb nu scoate ochii. Ce iase
din mâţă, şoareci prinde, şi lupul părul schimbă, dar năravul ba.

Nu te-ncrede în ciocoi. Ciocoiul e ca răchita; de ce-l tai, de ce răsare, şi din coadă de
câne, sită de mătasă nu să mai face. Nu fii duşmănos, căci cine face, face-i-se, şi nu e nici
o faptă fără plată.

Fereşte-te de proşti şi de nebuni. Nebunul n-asudă aici la deal, nici la vale, şi prostului
nici să-i faci, nici să-ţi facă. El învaţă bărbieria la capul tău. şede pe măgar, şi caută
măgarul. Nu-l primesc în sat, şi el întreabă casa vornicului. Prostia din născare leac nu
mai are. Cine se mestecă în tărâţe, îl mânâcă porcii: ş-apoi spune-mi cu cine te aduni, să-
ţi spun ce fel de om eşti.

Nu te hrăni cu nădejdea şi cu făgăduinţile. înţeleptul făgăduieşte, nebunul trage nădejde.
Să trăieşti, murgule, să paşti iarbă verde.

Ce-i în mâna nu-i minciună, şi e mai bine acum un ou, decât la anul un bou.

Page 3

Chelbosului tichie de mărgăritar nu-i trebuie, pentru aceea nu te apuca de lucruri mari.
Căci e lesne a zice plăcinte, dar cu b... de fată mare nu se fac oule roşii. Dobândă mare
rupe ciochinile şi păn-a nu găsi mantaua, nu erai dator. Cu rudele bea şi benchetuieşte,
dar neguţitorii nu face, căci deşi sângele apă nu se face şi cămeşa e mai aproape decât
anteriul, dar nepotul e salba dracului. Frate, frate, brânza e cu bani. Nu fii răpitor. Mai
bine nici oaia cu doi mei, nici lupul flămând. Să nu vie vremea să dai cinstea pe ruşine, şi
să-ţi zică: c..., lupe, ce ai mâncat. Lasă pre oameni în ideile lor. Vântul bate; cânii latră.
Altui îi e drag popa, şi altuia preuteasa. Tot ţiganul îşi laudă ciocanul. Zic zece, tu taie
una. Vrabia mălai visează, şi calicul comândare.

Nu da împrumut ca să nu-ţi faci duşmani. Dă-ţi, popo pintenii, şi bate iapa cu călcâiele; ş-
apoi, prinde orbul, scoate-i ochii. Nu te bucura la câştiguri mici, pentru că c-un rac tot
sărac, c-un pitic, tot calic; dar când îmbli cu miere, linge-ţi degitele. Primeşte orice-ţi vor
da. Calul de dar nu se caută-n gură; şi cine n-are ochi negri, sărută şi albaştri. Când vei
voi să te apuci de ceva, prinde iepurele cu carul. Mâţa cu clopot nu prinde şoareci. Nu te-
ngriji cum o s-o scoţi în capăt. Nevoia învaţă pre cărăuş, şi cine are barbă are şi peptene.

Nu te amesteca în intrigi. Nici pre dracul să vezi, nici cruce să-ţi faci. Nici lupul pre
bălaia, nici bălaia pre lup. Ia-ţi catrafusele, şi fugi ca dracul de tămâie.

Nu te-ncrede în caracterul omului în slujbă. El este o brânză bună în burduh de câne.
Făgăduieşte multe, dar să deie Dumnezeu, mamă, să fiu eu fată! Nu gândi c-o să scapi de
dânsul. Banul rău nu se perde, şi are ac pentru cojocul tău, nici socoti că s-a îndrepta;
calul bătrân nu mai învaţă a juca. Când nu-i în slujbă, e omul cel mai de treabă, dar
posteşte robul lui Dumnezeu, că n-are ce mânca; şi câte spune sunt o frumoasă poveste
dar mare minciună, căci minciuna boierească trece în ţara Ungurească. Caută să-ţi fie
supuşii vrednici, ca să nu zică lumea că cum e turcul, e şi pistolul. Dă-le pilda bună,
pentru că peştele de la cap se-mpute.

Nu fii falnic, nici face din ţânţar armăsar. în urma războiului, mulţi voinici s-arată.
Vulpea dacă n-ajunge, zice că pute. Să nu fii din cei carii zic: lasă-mă să te las, şi ia-l de
pe mine că-l omor. Nu te certa cu cei ce ştiu mai multe decât tine. Haide, tată, să-ţi arăt
pre mama. Nu îmbla cu c... în două luntre, nici te mândri, căci mândrului îi stă Dumnezeu
împrotivă.

Nu te năcăji pre soartă. Norocul cine-l ştie? Fă-mă prooroc, să te fac bogat. Beţivului şi
dracul îi iese cu oca nainte, însă vremea le îndreaptă toate. Vremea vinde lemnele, şi
nevoia le cumpără. Tu ferbe mazirea şi taci. Joacă ursul la cumătrul, poate a juca şi la
tine.

Nu te mânia pre lume. Se mânie văcarul pre sat; satul nu ştie nimic. Umileşte-te. Capul
plecat nu-l taie sabia. Cine se înalţă se smereşte; şi dacă ajunge cuţitul la os, să petreci ca
cânele-n car, trăieşte ca vermele în rădăcina hreanului, pană va veni vremea ca cui pre cui
să scoată. Nu fii obraznic... Vor crede c-ai p... tot butuci, şi-i da piste un omuşor care ţ-a
face coastele pântece.

Similer Documents