Download Jurnal de Chirurgie PDF

TitleJurnal de Chirurgie
File Size12.8 MB
Total Pages142
Document Text Contents
Page 2

Jurnalul de Chirurgie, Iaşi, 2011, Vol. 7, Nr. 1 [ISSN 1584 – 9341]


I

Jurnalul de chirurgie îşi propune să devină în
scurt timp o publicaţie cu impact în activitatea
de cercetare chirurgicală şi de pregătire
profesională continuă.

Jurnalul apare ca o necesitate în condiţiile
cerute de noile forme de pregătire a rezidenţilor
în chirurgie şi se angajează să pună la dispoziţia tinerilor chirurgi din diverse specialităţi,
cunoştinţele şi modelele de bază a pregătirii lor ca specialişti pentru noul mileniu.


Editori onorifici
Richard M. Satava (U.S.)
Paul Allen Wetter (U.S.)

Editor emeritus
Robert van Hee (Belgia)

Editor şef
Eugen Târcoveanu

Redactor şef
Radu Moldovanu

Secretar general de redacţie
Alin Vasilescu


Redactori
Dan Andronic
Gabriel Dimofte
Liviu Lefter
Cristian Lupaşcu
Dragoş Pieptu
Valeriu Surlin
Nutu Vlad


Corector
Oana Epure



Întreaga responsabilitate a opiniilor exprimate în
articolele Jurnalului de chirurgie revine
autorilor. Republicarea parţiala sau în întregime a
articolelor se poate face numai cu menţionarea
autorilor şi a Jurnalului de chirurgie.
Includerea materialelor publicate pe acest site pe
alte site-uri sau în cadrul unor publicaţii se poate
face doar cu consimţământul autorilor.
© Copyright Jurnalul de chirurgie, Iaşi, 2005-2011





Comitet ştiinţific


Alexander Beck (Ulm, Germania)
Pierre Mendes da Costa (Bruxelles, Belgia)
Gheorghe Ghidirim (Chişinău, Moldova)
Christian Gouillat (Lyon, Franţa)
Vladimir Hotineanu (Chisinau, Moldova)
Lothar Kinzl (Ulm, Germania)
Jan Lerut (Bruxelles, Belgia)
C. Letoublon (Grenoble, Franţa)
Phillipe van der Linden (Bruxelles, Belgia)
John C. Lotz (Staffordshire, Marea Britanie)
Iacob Marcovici (New Haven, SUA)
Francoise Mornex (Lyon, Franţa)
Andrew Rikkers (SUA)
Michel Vix (Strasbourg, Franţa)
Giancarlo Biliotti (Florenţa, Italia)
Gianfranco Silecchia (Roma, Italia)

Monica Acalovschi (Cluj)
Nicolae Angelescu (Bucureşti)
Gabriel Aprodu (Iaşi)
Mircea Beuran (Bucuresti)
Eugen Bratucu (Bucureşti)
N.M. Constantinescu (Bucureşti)
Silviu Constantinoiu (Bucureşti)
Cătălin Copăescu (Bucureşti)
Constantin Copotoiu (Tg. Mureş)
Nicolae Danilă (Iaşi)
Corneliu Dragomirescu (Bucureşti)
Ştefan Georgescu (Iaşi)
Ioana Grigoraş (Iaşi)
Avram Jecu (Timişoara)
Răducu Nemeş (Craiova)
Alexandru Nicodin (Timişoara)
Florian Popa (Bucureşti)
Irinel Popescu (Bucureşti)
Doiniţa Rădulescu (Iaşi)
Vasile Sârbu (Constanţa)
Viorel Scripcariu (Iaşi)
Liviu Vlad (Cluj Napoca)
Victor Tomulescu (Bucureşti)

Page 71

Articole originale Jurnalul de Chirurgie, Iaşi, 2011, Vol. 7, Nr. 1 [ISSN 1584 – 9341]


64


IMPORTANŢA AUTOGREFELOR ÎN RECONSTRUCŢIA
LANŢULUI OSICULAR ÎN OTITA MEDIE SUPURATĂ CRONICĂ

A. Vlase, V. Costinescu, T.Ghindaru
Disciplina ORL, Facultatea De Medicina,

Universitatea de Medicina şi Farmacie “Gr.T.Popa ” Iaşi



THE IMPORTANCE OF AUTOGRAFTS IN THE RECONSTRUCTIONS OF OSSICULAR
CHAIN IN CHRONIC SUPPURATIVE OTITIS MEDIA (ABSTRACT): Improvement of hearing in
ossiculoplasty depends on the efficiency of the methods to reestablish the ossicular continuity and the
connection with the tympanic membrane. While various prosthesis have been used to bridge the ossicular
defect, we have used autogenous bone (incus remnant and cortical bone) and autogenous cartilage ( tragal
and concal) for the reconstruction of ossicular continuity. The study was performed on a lot of 86 patients
suffering of chronic suppurative otitis media, with good cochlear reserve and good eustachian tube
function, admitted in the C.F. Hospital in Iasi during a period of four years. Patiens with atico-antral
disease and cholesteatoma were excluded from the study and all these procedures were intact canal wall
procedures. The operations were done in local or general anesthesia by post-aural or endaural route. After
raising the tympanomeatal flap, it was insured that there was no other disease in the middle ear. The
status of the ossicular chain was assessed. Mastoid antrum was opened in most cases to look for any
disease there. The patency of the aditus was also checked. Ossicular reconstructive procedure was
planned according to the status of the ossicular chain. Temporalis fascia or tragal perichondrum was used
to close the perforation. In this stady, we have included only the cases where autogenous cartilage (tragal
or choncal) or autogenous bone (incus remnant or cortical bone) was used between1) malleus & head of
stapes (malleus-stapes assembly), 2) beetwin malleus & footplate (malleus footplate assembly), 3) stapes
head & newly constructed tympanic membrane(short collumela), 4) footplate & newly constructed
tympanic membrane (long collumela). Hearing results at 18 months follow up have been fairly good, for
example 84% patients had closures of air bone gap within 20 dB and 16% had closure of air bone gap
within 10 dB. The study has revealed fairy good hearing results in patients implanted with autogenous
cartilage and bone autografts. The functional results were better when using bone grafts in favour of
cartilage, these are easily available and cost effective, moreover, they are stable, easily accepted by the
body and never extruded out.

KEY WORDS: OSSICULOPLASTY, AUTOGRAFTS, TYMPANOPLASTY, MIDDLE EAR.

Corespondenţă: Dr. Alex Vlase, medic specialist ORL, Clinica ORL, Sp. Universitar C.F. Iasi, str.
G.Ibraileanu, nr.1, Iaşi, e-mail: [email protected]*.



INTRODUCERE
Reconstrucţia lanţului osicular este o provocare ce se aşteaptă să dea ca rezultate

îmbunătăţirea funcţiei auditive. Mulţi factori afectează rezultatele osiculoplastiei.
Disfuncţia trompei lui Eustache, leziunile fibroadezive şi starea lanţului osicular sunt
doar câţiva factori intrinseci, în timp ce factorii extrinseci sunt tehnica chirurgicală şi
alcătuirea şi compoziţia protezei folosite.

Luînd în considerare diferitele defecte de continuitate ale lanţului osicular
asociate cu otita medie supurată cronică, următoarele anomalii sunt importante:

- afectarea articulaţiei incudostapediale;


* received date: 18.09.2010
accepted date: 15.01.2011

Page 72

Articole originale Jurnalul de Chirurgie, Iaşi, 2011, Vol. 7, Nr. 1 [ISSN 1584 – 9341]


65


- liza sau absenţa nicovalei;
- liza sau absenţa suprastructurii scăriţei;
- liza sau absenţa ciocanului;
- combinaţii ale celor de mai sus.


MATERIAL SI METODĂ
În funcţie de leziunea existentă se aleg tehnica chirurgicală şi materialul de

protezare pentru a avea rezultate funcţionale auditive postoperatorii optime.
Autogrefele, homogrefele şi protezele sintetice au fost folosite de-a lungul

timpului pentru a suplini defectul osicular. Pennington [1] a prezentat prima mare
propunere pentru utilizarea de materiale de autogrefă lanţul osicular. Remodelarea
elementelor osiculare şi realizarea unor noi suprafeţe articulare au fost continuate de
chirurgii care au încercat să obţină o mai bună stabilitate a lanţului osicular nou format
şi o mai bună eficienţă acustică. Hough 1977 [2].

Deşi nu există nici o diferenţă semnificativă între autogrefe şi homogrefe
osiculare transplantabile în ceea ce priveşte rezultatele, posibilitatea transmiterii bolilor
infecţioase în cazul utilizării homogrefelor a făcut ca acestea să nu mai fie utilizate,
locul lor fiind luat de proteze sintetice. Materiale sintetice diferite precum plasticul,
ceramica, titanul, hidroxiapatita au fost utilizate. De multe ori, în folosirea unora dintre
aceste materiale au apărut complicaţii precum necroză osiculară, respingerea corpului
străin, precum şi costuri crescute ale materialelor sintetice [3].

Simplitatea utilizării autogrefelor în reconstrucţia lanţului osicular a continuat să
menţină atenţia otologilor de-a lungul anilor. Aceste autogrefe pot fi folosite din cartilaj
tragal, concal sau ciocan, nicovală sau corticală temporală autogenă remodelată.
Uşurinţa preparării, excelenta biocompatibilitate, costurile scăzute şi rezultatele
funcţionale auditive sunt marile avantaje ale acestor tipuri de proteze.

S-au efectuat 86 de osiculoplastii de-a lungul a 4 ani la spitalul Universitar C.
F. Iasi. Au fost selectaţi pacienţii cu otite supurate cronice simple, cu o rezervă cohleară
şi o bună funcţie a trompei lui Eustache. Pacienţii cu otite supurate cronice propriu-zise
şi cu colesteatom au fost excluşi din acest studiu. Toate intervenţiile au fost făcute prin
tehnică închisă cu păstrarea peretelui posterior al conductului auditiv extern.


REZULTATE
Aspectele operatorii de prelevare şi remodelare a materialului autolog sunt

prezentate în Fig. 1-3.
Operaţia a fost realizată cu anestezie locală sau generală, pe cale retro sau

endaurală (Fig. 4). După ridicarea lamboului timpanomeatal, ne-am asigurat de fiecare
dată că nu sunt identificate şi alte afecţiuni ale urechii medii. Starea lanţului osicular a
fost evaluată, antrul mastoidian a fost deschis în majoritatea cazurilor, pentru a vedea
dacă nu se ascunde o leziune la acest nivel. Permeabilitatea aditusului a fost de
asemenea verificată, procedura de reconstrucţie a lanţului osicular a fost planificată în
funcţie de integritatea acestuia. Fascia temporală sau pericondrul tragal au fost folosite
pentru închiderea perforaţiei (Fig. 5).


În acest studiu, am inclus doar cazurile cu autogrefă de cartilaj (tragal sau

concal) sau autogrefe osoase : nicovală (Fig. 1-3) sau osul cortical care au fost interpuse
între : 1. ciocan şi capul scăriţei (ansamblul ciocan-cap scăriţă), 2. ciocan şi platina
scăriţei (ansamblul ciocan-platină scăriţă), 3. capul scăriţei şi membrana timpanică nou

Page 141

Recenzii Jurnalul de Chirurgie, Iaşi, 2011, Vol. 7, Nr. 1 [ISSN 1584 – 9341]


135


ELEMENTE DE ANATOMIE CHIRURGICALĂ
GHID PENTRU EXAMENUL DE SPECIALITATE

R. Moldovanu, V. Filip, N. Vlad
Editura Tehnopress, Iaşi 2010




Întreaga activitate chirurgicală se bazează pe
cunoştinţele de anatomie; acestea sunt absolut necesare
atât pentru promovarea unui examen sau concurs cât,
mai ales, pentru a face faţă provocărilor zilnice ale
activităţii medicale, de la interpretarea corectă a unei
computer tomografii şi până la recunoaşterea unui
element anatomic în timpul actului chirurgical. Nu
întâmplător toţi marii noştri profesori de chirurgie au fost
şi anatomişti, şi, aş vrea să menţionez un singur nume,
Thoma Ionescu, întemeietorul chirurgiei româneşti
moderne, care a fost profesor de anatomie la Paris şi a
scris capitolul Aparatul digestiv în Tratatul de anatomie
al lui Poirier (1894).

Lucrarea „ELEMENTE DE ANATOMIE
CHIRURGICALĂ GHID PENTRU EXAMENUL DE
SPECIALITATE” este binevenită în peisajul publicistic
medical şi nu este doar un simplu ghid pentru examenul

de specialitate, ci va fi sigur utilă în activitatea medico-chirurgicală zilnică. Monografia
prezintă atât datele de anatomie clasice, cât şi pe cele moderne, dar şi diferitele discuţii
din literatură privind interpretarea elementelor de anatomie.

Subiectele de anatomie sunt prezentate în succesiunea cunoscută: definiţie,
proiecţii scheletotopice, limite, traiect, raporturi, morfologie, vascularizaţie şi inervaţie;
autorii insistă asupra raporturilor şi variantelor anatomice, ceea ce reflectă atât o intensă
activitate de documentare, cât şi experienţa lor personală.

Monografia este tehnoredactată oarecum neobişnuit pentru o astfel de lucrare, sub
formă de paragrafe; această structurare reflectă însă experienţa autorilor în activitatea
didactică şi asigură pentru tinerii medici un suport de lucru extrem de facil, iar chirurgilor
formaţi un mijloc rapid de a revedea anumite particularităţi anatomice înainte de o
intervenţie chirurgicală.

Ultimul capitol, Subiecte de anatomie în cadrul probelor de examen/concurs este
un foarte util îndreptar pentru modul corect de tratare al subiectelor de anatomie în timpul
diferitelor examene şi concursuri.

Interpretarea examinărilor moderne, de tipul computer tomografiei sau imagisticii
prin rezonanţă magnetică, este actualmente absolut necesară în practica medico-
chirurgicală; astfel, în patologia tumorală a esofagului, ficatului, pancreasului, rectului,
interpretarea „cupelor” computer tomografice este esenţială atât pentru stabilirea
diagnosticului, cât, mai ales, pentru stadializare şi conduita terapeutică. Sunt deosebit de

Page 142

Recenzii Jurnalul de Chirurgie, Iaşi, 2011, Vol. 7, Nr. 1 [ISSN 1584 – 9341]


136


binevenite şi imaginile intraoperatorii, atât din chirurgia clasică cât şi din cea
laparoscopică.

Bibliografia cuprinde atât lucrările clasice de anatomie cât şi tratate şi articole
moderne. Indicii bibliografici sunt incluşi în text, în ordinea apariţiei, iar citarea surselor
s-a realizat în conformitate cu normele internaţionale.

În încheiere, consider că această lucrare poate fi utilă fiecărui chirurg care
practică chirurgia abdominală.




E. Tarcoveanu

Similer Documents