Download Istoria romanilor PDF

TitleIstoria romanilor
File Size39.9 MB
Total Pages664
Document Text Contents
Page 1

ION I. NISTOR

ISTORIA

ROMANILOR
Volumul I

Editura Biblioteca Bucure§tilor

c

a.

0,1

a

-

. .

4

www.dacoromanica.ro

Page 2

Ion I. Nistor
ISTORIA ROMANILOR

www.dacoromanica.ro

Page 332

Ion Nistor

paganatalea turco-tatara. Raspunsul marelui
cneaz a fost cat se poate de prietenesc, mani-
festandu-si dorinta de a reinnoi vechea priete-
nie, care i-a fost recomandata si dc socrul sau
de la Moscova, zicand:

"Fratele si socrul nostru si in aceeasi
vreme cuscrui teat, marele cneaz loan Vasilievici
mi-a zis de multe on sa b-dim cu tine in pace si
in bunci intelegere".

Dimitrie, fiul marelui cneaz Ivan al III-
lea Vasilievici, Linea in casatorie pe Ileana, flica
lui Stefan cel Mare. Relatiile cu regele Joan
Albert insa ramasera destul de incordate din
pricina Pocutiei si supunerii Moldovei fates de
turd. De aceea noul rege era obsedat de ideea
izgonirii lui Stefan nu numai din Pocutia, ci
chiar de pe tronul Moldovei, pentru a face loc
fratelui sau mai mic Sigismund, care la
impartirea mostenirii batranului Cazimir
ramasese fara coroana. Pentru realizarea aces-
tui plan, loan Albert incerca sa cointeresem si
pc fralele sau Vladislav din Bohemia, care dupes
moartea regelui Ma Lei Corvinul dobandise si
coroana Ungariei si implicit si a Transilvaniei.
Perceptorul noului rege, umanistul loan
Buonaccorsi Callimachus, preconiza ideea unei
mars cruciade contra turcilor, pentru alungarea
for din cetatile moldovenesti Chilia si Cetatea-
Alba si pentru izgonirea for din Europa. Dupes
indepartarea lui Stefan de pe tronul Moldovei,
principele Sigismund avea sa domneasca in
Moldova reintregita cu fostele ei cetati din
limanul Nistrului si din Delta Dunarii
deschizandu-se astfcl din nou drumul Polonici
la Marca Ncagra.

La 17 aprilic 1494 fratii iagelonicni se
intrunira la Leutschau (Levocea) in comitalul
Zips din Slovacia in conferinta secretes pentru a
pune la cale o colaborare politica a celor 4 tail:
Bohemia, Ungaria, Polonia si Lituania, pentru
a pregali cruciada contra turcilor si pentru
inlaturarea vasalului acestora Stefan cel Marc,
din Moldova - super regnorum unione, super
bello in 7'hurcae et extirpation Valachi, cum
relateaza Micchovita, medicul curant al craiu-
lui loan Albert. Cronicarul Wapovski este si
mai explicit, aratand hotararea fratilor de a
cere lui Stefan sa recunoasca suzeranitatea
rcgclui polon sf sa rupa cu turcii si in cazul
until refuz sa-1 alunge cu putere si cu armele
din tars si sa aseze in locul sau in Moldova pe
Sigismund care ar fl in masura sa apere cu mai
mull succes tarmul Dunarii contra turcilor
barbari. Cronicarul polon nu uita sa remarce
ca planul acesta fusese dezbalut in cel mai
strict secret, numai intre frati, ca sa nu
transpire la inamicii barbari ceea ce regii frati .

pusesera la cale ne quid reges molirentur, ad
hostes barbares perferri posset. 0 cronica lit-
vana aminteste de intalnirea fratilor loan
Albert si Alexandru pentru a pune la cale, in
1496, la Parczov, expeditia din anul urmator.
Hotararile fusesera luate in cel mai strict
secret. Wapovski arata ca regele replicase can-
celarului Ceslaus de Kuroswet, care incerca
sa-1 abata de la planul sau zicand: "Mi-as arde
camasa de pe mine, daces as sti ca cunoaste
planurile mete cele mai secrete". Banuind cele
ce se unelteau contra sa, Stefan cel Mare tri-
mise in 1496 numeroase solii catre marele
cneaz al Lituaniei Alexandru, pentru a-i aduce
aminte de vechile prietenii intre voevozii
moldoveni si marii snezi litvani din vremea lui
Alexandru cel Bun si a lui Vitold si pentru a
incheia un tratat de alianta si de comert intre
ambele tari. in acelasi timp mai cerea un salvo-
conduct pentru solii sai la marele cneaz Ivan al
III-lea de la Moscova, cuscrul sau si socrul
marelui cneaz Alexandru. Gratie acestor solii
Stefan reusi sa determine pe vecinul dau din
Lituania de a nu lua parte la campania craiu-
lui loan Albert contra Moldovei. Stefan se arata
recunoscator pentru aceasta dovada de buns
vecinatate si de aceea in 1498 el trimise o solie
la Moscova, pentru a indemna pe socrul sau,
marele cneaz Ivan, ca sa pastreze pacea cu
ginerele sau Alexandru din Lituania in confor-
mitate cu intelegerea pe care o aveau de mai
inainte intre toti trei, de a adera alaturi de toti
suveranii crestini din apus la liga contra tur-
cilor, zicand:

"Toti craft si domnii crestini care sunt in
Coate partite apusttlui si in toate tarile Italiei, se
unesc si se gdtesc si cu osti sa moard impotriva
peiganilor. Ar fi bine sa ai si to pace cu crestinii
si set to ridici impreund cu toti domnii crestini
impotriva pagetnitatii..."

Impolriva planului fauril la Leutschau
se ridicara insa statele transilvane, si nici regi-
na mama nu impartasea unellirile flului ei loan
Albert contra lui Stefan cel Mare. impotriva
aducerii la indeplinire a planului cruciadei se
ridica si cardinalul Frederic, fratele craiului
care trimise pe cancelarul regatului la rege,
pentru a-1 abate de la aceasla campanie
indrazneata contra Domnului Moldovei - regni
cancellarium. ad Albertum regem mitere et cum a
Valachiae expeditione retrahere. Analele din
Putna arata ca scopul principal al expeditiei
era "sa alunge pe Stefan de pe tronul Moldovei
si sa aseze acolo pe fratele for Sigismund, far
de acolo sa piece impotriva turcilor". Marturia
aceasta este confirmata de insusi regele
Vladislav al Ungariei care afirma ca "regele

330
www.dacoromanica.ro

Page 333

Istoria Romani lor

Poloniei a volt sa alunge din Moldova pe
Domnul ei care era tributar al sultanului". In
realitate insa regele loan Albert recunostea in
instructiunile date solilor sat catre regele
Viadislav ca mai curand urmarea prin proiectul
sau eel sfant sa inlocuiasca mai intai pe Stefan
prin fratele sau Sigismund si numai dupa
aceasta operatic sa porneasca contra turcilor
pentru a-i alunga din Cetalea Alba si Chilia.
Stefan ghici ceea ce se uneltea contra sa si de
aceea el raspunse la invitatia regelui de a uni
unitatile moldovenesU cu cele polone pentru
cruciada contra turcilor, ca este gala sa par-
ticipe la expeditie dar numai in momentul cand
ostirile craiului vor fi ajuns sub zidurile Cetatii-
Albe. Iar pentru a feri tam sa de vexatlunile
unei ostiri straine in trecere, el ruga pe rege sa
se indrepte spre limanul Nistrului prin Podolia,
nicidecum prin Moldova.

Cronicarul turc Sendedin relateaza ca
Stefan incheiase alianta cu polonii si ca se inte
lese sa uneasca ostirile sale cu ale regelui pen-
lru a alaca pc turd. Totusi, indata ce s-a con-
vins ca aceasta alianta, depart.e de a-i II de
folos, tindea sa-i aduca pieirea, a facut tot posi-
bilul ca sa pololeasca mania regelui Poloniei
sau sa-1 oblige eel putin sa-si schimbe cursul
intreprinderii, aratandu-i urmarile la care se
expunea. In accst interval el trimise vorba de ce
se petrecea guvernatorilor Portii. Insusi Stefan
declara mai tarziu ca "regele Albert a venit cu
gand rau impotriva noastra si impotriva tarii
noastre." Iar analcle putnene arata ca. "in anul
1497 se porni Albert, craiul lesesc, cu (Date
puterile sale asupra lui Stefan, prefacandu-se
cu siretenie Ca merge impotriva cetatilor Chilia
si Cetatea-Alba."

In primavara anului 1497 pregatirile de
razboi ale regelui erau foarte avansate. Regele
Joan Albert concentrase in preajma Leovului
fortele regatului si cele ale Lituaniei. Marcie
duce Alexandru, Konrad de Masovia si loan de
Tielfen, marele maestru al Ordinului
Teutonilor, pornisera cu contingentele for spre
regiunea de concentrase a trupelor de operatic.
La 26 iunie regele se afla la Leov unde trccu
trupcle in revista, dand ordin de inaintare spre
granita Moldovei. In august contingentele
lesesti ajunsera la Nistru. La localitatea
Mihalcea pe Nistru s-a tinut un consiliu de
razboi in care se holari marsul contra Sucevei,
respingandu-se parerea acelora care pro-
puneau ca atacul sa se indrepte contra
Hotinului si de acolo pe Nistru in jos, contra
Cetatii-Albe.

Hotararea de la Mihalcea nu surprinse
agerul spirit de prevedere al lui Stefan cel

Mare. El banuia de mutt intentiile dusmanoase
ale craiului lesesc si de aceea marsul asupra
capitalei sale de la Suceava nu-1 surprinse
deloc. De aceea el luase din vreme masuri de
aparare. El intari garnizoana de la Suceava si
puse cetatea in stare de aparare sub comanda
incercatului Luca Arbore. Domnul insusi con-
centra ostirea sa la Roman, unde primi ajutor
de la secuii cuscrului sau Vartolomeiu Dragffy
de Beltek, de la turci si de la munteni. Cronica
lui Azarie arata ca. "si Radul Voievod i-a trimis
ajutor si de la imparatul Baiazid i-a venit aju-
tor". De la Roman viteazul Domn putea
manevra in toate directiile, avand in flancuri
cetatile HoUn si Neamt, pe care be incredintase
vitejiei si spiritului de jertfa ale parcalabilor si
plaiesilor sal. Afland despre apropierea regelui
de hotarul Moldovei Stefan se grabi sa trimita
pe vistiernicul Isac cu bogate daruri ca sa-1
salute in numele sau si sa ceara lamuriri
asupra intentiilor sale. Letopiset.ul din Bistrita
spunc ca regele primisc darurile cu drags
inima si, concediase pc soli cu pace, declaran-
du-le cu inselaciune ca porneste contra tur-
cilor. Indata. ce Stefan afla ca ostirea leseasca
nu pornise spre Hotin, ci se indrepta navalnic
spre Suceava, el trimise o noua solie la rege, la
Sniatin, in frunte cu logofatul Tautu, ca
afle gandul, intrebandu-1 daca se apropie de
Moldova ca prieten, sau ca dusman. Solii
Domnului aratard craiului ca daca are de gand
sa porneasca contra turcilor, atunci el lrebuie
sa apucc all drum, si in cazul acesta stapanul
for este gata sa uneasca contingentele sale cu
ostirca polona. Daca regele insa vine ca ina-
mic, atunci Domnul va recurge la alte mijloace
pentru a face pe poloni sa regrete cele ce se vor
intampla. Drept raspuns la staruinta solilor
moldoveni, regele Albert dadu ordin ca ei sa fie
arestati pe loc si trimisi la inchisoare la cetatea
Leovului. Deodata cu arestarea solilor, ostirea
polond trecu granita Moldovei la Colacin,
indreptandu-se spre Suceava.

In marsul for spre capitala Moldovei
unitatile lesesti trebuiau sa treaca prin faimosii
codrii de fag, numiti bucovinele mars si mid,
unde armata poloneza suferise sangeroasa
infrangere din zilele regelui Cazimir cel Mare.
Drumul prin acel codru, care astazi este in
bung parte defrisat, era foarte anevoios si
primejdios totodata. Regele loan Albert cauta
sa.-1 ocoleasca pe la sud, trecand Prutul pe la
Zeleneu si indreptandu-se spre Storojinet,
Adancata si Opriseni si Siret spre Suceava.
Patrulele moldovenesti incercara sa
incetincasca marsul ostirii dusmane la vadul
Prutului de la Sipeniti si la trecerea for peste

331

sa-i

www.dacoromanica.ro

Page 663

Culegere computerizata: Ana Maria BUCUR, Elena CONSTANTINESCU, Li liana MATEI

Corectura cornputerizala: Julia MACARIE

Tiparul executat la Tipografia SEMNE '94"

www.dacoromanica.ro

Page 664

ISTORIA

ROMANILOR

Istoric ci om politic roman (n. 1608.1876, Vicovu de Sus, jud. Suceava, m. 11.11.1962, Bucure,str).
Doctor in filosofie al Universitatii din Viena cu teza Die moldauischen Ansprueche auf Pokutien (1909).
Profesor agregat pentru istoria sud-est europeana la Universitatea din Cernauti (1912). Membru
corespondent al Academiei Romane (1911). Membru titular al Academiei (1915), raspunsul la discursul
de receptie fiindu-i dat de Nicolae Iorga. Pre,sedinte al Sectiunii Istorice a Academiei (1930). Membru al
Academiei Cehe de Runty si Arte din Praga (1935) si al Academiei Suedeze (1937). Conservator al
Bibliotecii Academiei Romane (1945 1948). I se retrage calitatea de Membru al Academiei Romaine in
1948; reius in post-mortem in 1990.

La Congresul General al Unirii Bucovinei din 28 noiembrie 1918, a redactat si a dat citire
motivatiei Declaratiei Unirii. Rector al Universitatii din Cernauti si profesor de istorie al Facultatii de
Litere si Filosofie, 1920 1940. Fundeaza ssi conduce revistele "Junimea Literara" (1904 1939)
"Codrul Cosminului" (1924 1939); dirijeaza ziarul si editura "Glasul Bucovinei".

Membru marcant al Partidului National Liberal si pre,sedinte al organizatiei PNL din Bucovina. In
guverne liberale, ministru delegat cu administratia Bucovinei (1918 1920 ,si 1922 1926); ministrul
Lucrarllor Publice (1927 1928); ministrul Muncii, Sabath:di ,si Asigurarilor Sociale (1934 1937);
ministrul Cultelor ,si Artelor (1939 1940). Senator de Drept.

Arestat ,si retinut la inchisoarea de la Sighet (1950 1955) gra a i se intenta vreun proces.
Bibliografia sa cuprinde circa 230 de publicatii din care circa 110 conferinte ,si discthsuri

nepublicate.

ISBN: 973-8369-05-3
ISBN vol. I: 973-8369-06-1

. 7.1 .

t.

1-

11

11

$i

. .

.

.

-

-

www.dacoromanica.ro

Similer Documents