Download Imperiul Roman -3 PDF

Page 2

Cuprins

1 Republica Romană 1
1.1 Instituții guvernamentale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1

1.1.1 Adunările romane . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1
1.1.2 Senatul roman . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2
1.1.3 Magistraturile . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3
1.1.4 Instituțiile religioase . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5
1.1.5 Armata . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5

1.2 Istoria Republicii Romane: de la înființare la expansiune . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5
1.2.1 Patricieni și plebei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6
1.2.2 Cucerirea Italiei: Războiul cu etruscii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7
1.2.3 Invazia celticǎ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8
1.2.4 Războaiele romano-samnite . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9
1.2.5 Războiul cu Pyrrus . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10
1.2.6 Războaiele punice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11
1.2.7 Cucerirea Greciei și Asiei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 16
1.2.8 Începutul sfârșitului republicii romane . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 18
1.2.9 Marius și dictatura lui Sulla . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 19
1.2.10 Anii Șaptezeci și Șaizeci . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20
1.2.11 Primul Triumvirat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 22
1.2.12 Războiul civil și dictatura lui Cezar . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 23
1.2.13 Al doilea Triumvirat și triumful lui Octavian . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26
1.2.14 Cauzele colapsului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27

1.3 Instituții politice ale Republicii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 28
1.4 Repere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 29

1.4.1 Republica timpurie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 29
1.4.2 Republica târzie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 29

1.5 Literatura latină a Republicii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 29
1.6 Note . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 29
1.7 Bibliografie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30
1.8 Legături externe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30

2 Imperiul Roman antic 31
2.1 Ascensiunea lui Augustus . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 31

i

Page 169

152 CAPITOLUL 20. TEODOSIU I

Triumful creștinismului niceean

Sfântul Ambrozie convertindu-l pe Teodosiu, pictură pe pânză
de Pierre Subleyras, 1745

Împărații Teodosiu, pentru Imperiul din Răsărit și
Grațian, pentru Imperiul din Apus, amândoi creștini, au
ridicat creștinismul la rangul de singură religie oficia-
lă și obligatorie prin edictul din 28 februarie 380, cu-
noscut sub numele de Edictul de la Tesalonic, următor:
„Toate popoarele trebuie să se ralieze credinței transmi-
se romanilor de apostolul Petru, cea pe care o recunosc
Damasus și Petru al Alexandriei, adică Sfânta Treime a
Tatălui, a Fiului și a Sfântului Spirit”. A sprijinit astfel,
în mod hotărât ortodoxismul niceean, religia de stat obli-
gatorie pentru toți supușii imperiului, îndepărtându-se de
arianism care, în Conciliul ecumenic de la Constantino-
pol (381), este condamnat definitiv. Creștinismul deve-
nea religie predominantă. Împăratul Grațian a încetat de
atunci să mai poarte titlul de pontifex maximus, suveran
pontif al cultului roman.
Represaliile au făcut între șapte mii și zece mii de morți,
în funcție de izvoare, ceea ce l-a determinat pe Ambrozie
de la Milano să-l excomunice. Victimele masacrelor erau,
în marea lor majoritate, dintre romani, iar masacratorii
erau foști barbari, populații din rândul cărora își recruta
Teodosiu armata.
Timp de mai multe luni Teodosiu și Ambrozie s-au aflat pe
pozițiile respective. Apoi, Teodosiu, simțind că poziția sa

devenea nesustenabilă, a acceptat să vină să se umilească
public în fața lui Ambrozie, cu capul acoperit de cenușă,
pentru a obține reintegrarea în Biserică.

20.1.3 Ultima reunificare a Imperiului

În urma asasinarii lui Valentinian II (392) și proclamarea
retorului Flavius Eugenius ca împărat în Occident, Teo-
dosiu pornește o nouă campanie, obținând în bătălia de la
Frigidius (septembrie 394) victoria asupra uzurpatorului.
Imperiul Roman este astfel reunificat pentru ultima dată
în istorie sub o singură autoritate. După moartea lui Teo-
dosiu, la Mediolanum (17 ianuarie 395), Imperiul Roman
este divizat între cei doi fii ai săi: Arcadius, sub regența
lui Rufinus (Orient) și Honorius, sub regența lui Stilicho
(Occident).

20.1.4 Urmașii lui Teodosiu

Teodosiu, împreună cu prima sa soție, Aelia Facillia, a
avut trei copii:

• Arcadius, împărat în est, la 18 ani, din 383);

• Honorius, împărat în vest, 10 ani, din 393;

• Galla Placidia, împărăteasă în apus, d. 27 noiembrie
450.

Teodosius l-a însărcinat pe generalul vandal Stilicon să
vegheze asupra celor doi băieți.
În anul 385, după decesul Aeliei Flacilla, Teodosiu s-a
recăsătorit cu Galla, având și cu aceasta trei copii.

20.2 Legături externe
• De Imperatoribus Romanis Teodosiu I

https://ro.wikipedia.org/wiki/Pierre_Subleyras
https://ro.wikipedia.org/wiki/1745
https://ro.wikipedia.org/wiki/Gra%C8%9Bian
https://ro.wikipedia.org/wiki/Cre%C8%99tinism
https://ro.wikipedia.org/wiki/28_februarie
https://ro.wikipedia.org/wiki/380
https://ro.wikipedia.org/wiki/Edictul_de_la_Tesalonic
https://ro.wikipedia.org/wiki/Romani
https://ro.wikipedia.org/wiki/Simon_Petru
https://ro.wikipedia.org/wiki/Papa_Damasus_I
https://ro.wikipedia.org/wiki/Petru_al_Alexandriei
https://ro.wikipedia.org/wiki/Sf%C3%A2nta_Treime
https://ro.wikipedia.org/wiki/Primul_conciliu_de_la_Niceea
https://ro.wikipedia.org/wiki/Arianism
https://ro.wikipedia.org/wiki/Primul_conciliu_de_la_Constantinopol
https://ro.wikipedia.org/wiki/Primul_conciliu_de_la_Constantinopol
https://ro.wikipedia.org/wiki/381
https://ro.wikipedia.org/wiki/Cre%C8%99tinism
https://ro.wikipedia.org/wiki/Pontifex_maximus
https://ro.wikipedia.org/wiki/Sf%C3%A2ntul_Ambrozie
https://ro.wikipedia.org/wiki/Excomunicare
https://ro.wikipedia.org/wiki/Sf%C3%A2ntul_Ambrozie
https://ro.wikipedia.org/wiki/Biseric%C4%83_(institu%C8%9Bie)
https://ro.wikipedia.org/wiki/Valeninian_al_II-lea
https://ro.wikipedia.org/wiki/392
https://ro.wikipedia.org/wiki/Eugenius
https://ro.wikipedia.org/wiki/Septembrie
https://ro.wikipedia.org/wiki/394
https://ro.wikipedia.org/wiki/Imperiul_Roman
https://ro.wikipedia.org/wiki/Milano
https://ro.wikipedia.org/wiki/17_ianuarie
https://ro.wikipedia.org/wiki/395
https://ro.wikipedia.org/wiki/Arcadius
https://ro.wikipedia.org/wiki/Rufinus
https://ro.wikipedia.org/wiki/Honorius
https://ro.wikipedia.org/wiki/Stilicho
https://ro.wikipedia.org/wiki/Aelia_Facillia
https://ro.wikipedia.org/wiki/Arcadius
https://ro.wikipedia.org/wiki/383
https://ro.wikipedia.org/wiki/Honorius
https://ro.wikipedia.org/wiki/393
https://ro.wikipedia.org/wiki/Galla_Placidia
https://ro.wikipedia.org/wiki/27_noiembrie
https://ro.wikipedia.org/wiki/450
https://ro.wikipedia.org/wiki/Vandali
https://ro.wikipedia.org/wiki/Stilicon
https://ro.wikipedia.org/wiki/385
https://ro.wikipedia.org/wiki/Aelia_Flacilla
https://ro.wikipedia.org/wiki/Galla,_so%C8%9Bia_lui_Theodosius_I
http://www.roman-emperors.org/theo1.htm

Page 170

Capitolul 21

Bătălia de la Actium

Bătălia de la Actium a reprezentat o bătălie decisivă în-
tre urmașii lui Iulius Caesar. Aceștia erau Gaius Iulius
Caesar Octavian (nepotul lui Caesar) și un general al lui
Caesar, Marcus Antonius. Bătălia a avut loc în apropi-
erea insulei Levkas, la Actium în vestul Greciei pe data
de 2 septembrie 31 î. Hr.. Această bătălie a marcat sfâr-
șitul republicii romane și a începuturile Imperiului Ro-
man. Această luptă este considerată una dintre cele mai
mari bătălii navale ale antichității. Bătălia s-a încheiat cu
victoria zdrobitoare a lui Octavian Augustus, care a pro-
fitat de victorie și a ajuns să controleze întreaga putere la
Roma.

21.1 Preludiul bătăliei

După moartea lui Caesar în anul 44 î.Hr.conducerea la
Roma a fost asigurată de către un al doilea triumvirat, for-
mat din Marcus Antonius, Octavian Augustus și M. Ae-
milianus Lepidus.Prin această înțelegere Marcus Anto-
nius primea Orientul, Octavian Augustus lua Occidentul,
iar Lepidus administra Africa. Într-o primă fază Octavian
îl elimină pe Lepidus. În același timp Marcus Antonius-
se aliază cu Cleopatra regina Egiptului. În aceste condiții
un conflict între Octavian Augustus și Marcus Antonius
devine inevitabil. Astfel în anul 33 î. Hr izbucnește un
război civil între Octavian Augustus sprijinit de Senatul
Roman și Marcus Antonius sprijinit de regina Cleopatra
regina Egiptului, cu aceasta fiind de altfel și căsătorit.

21.2 Condițiile luptei

În condițiile în care Senatul Roman declarase război
Egiptului, fiecare dintre părți aveau nevoie de superio-
ritatea navală: Octavian Augustus pentru a primii provi-
zii și întăriri din Italia, iar adversarul său pentru a tra-
versa Marea Adriatică și a invada Italia. În cursul anu-
lui 31 î. Hr Marcus Antonius care își stabilise cartierul
general în Pelopones pierde treptat legătura cu provinci-
ile din Orient din cauza blocadei puse la cale de către
Octavian Augustus și generalul său Marcus Vispasianus
Agrripa. Marcus Antonius și Cleopatra aveau două vari-
ante la dispoziție: o primă variantă însemna abandonarea

flotei de pe mare și căutarea unui refugiu în Macedonia,
unde existau alți aliați ai lui Marcus Antonius; a doua va-
riantă era strângerea vaselor de război rămase și încerca-
rea unui atac pe mare, acțiune urmată de adunarea unei
alte armate în Egipt.Marcus Antonius a ales a doua vari-
antă sperând în obținerea unui rezultat favorabil. În aces-
te condiții a avut loc bătălia navală de la Actium pe data
de 2 septembrie, anul 31 î. Hr. În cealaltă tabără se afla
Octavian Augustus sprijinit de către o mare parte din Se-
natul roman, acesta dorind o confruntare pe mare, fiind
încurajat și de faptul că beneficia de un foarte bun ge-
neral pe mare:Marcus Vispasianus Agrripa. Pentru atin-
gerea acestui scop Agrripa a tăiat căile de aprovizionare
înspre Actium, fără acestea Marcus Antonius fiind obligat
să treacă rapid la luarea unei decizii.

21.3 Bătălia

Cele două flote s-au întâlnit în dimineața zilei de 2 sep-
tembrie, 31 î. Hr. la intrarea în Golful Actium, Marcus
Antonius conducând flota de 230 de nave pentru a putea
ieși în Marea Adriatică. Aici a întâlnit flota lui Octavian,
condusă de către Amiralul Agrripa. Corăbiile lui Marcus
Antonius erau în marea lor majoritate corăbii mari cu 6
nivele, dar avea și corăbii cu 9 sau 10 nivele acestea fiind
adevărate fortărețe plutitoare, care aveau inclusiv turnuri
la pupa și la prora pentru arcași.Totuși Marcus Antonius
era dezavantajat de numărul insuficient de vâslași dato-
rat malariei și de faptul că moralul oamenilor era scăzut
datorită tăierii liniilor de aprovizionare.
De cealaltă parte Octavian Augustus dorea o bătălie na-
vală, încercând în acelați timp să evite o confruntare de-
cisivă pe uscat. Flota lui era formată din nave cu 9 sau 10
nivele, dar era mai numeroasă și beneficia de un coman-
dant experimentat pe nume Marcus Vispasianus Agrripa.
În perioada anterioară Octavian încercase și reușise în
mod constant să își hărțuiască adversarul atât pe mare cât
și pe uscat.
Pentru Marcus Antonius și pentru Cleopatra era vital ca
ambarcațiunea care transporta cuferele cu fondurile de
război, precum și nava comandant a Cleopatrei să scape
nevătămate. De aceea acestea erau escortate de nave de
luptă. Tactica folosită de Marcus Antonius a fost aceea de

153

https://ro.wikipedia.org/wiki/Iulius_Caesar
https://ro.wikipedia.org/wiki/Octavian_Augustus
https://ro.wikipedia.org/wiki/Octavian_Augustus
https://ro.wikipedia.org/wiki/Marcus_Antonius
https://ro.wikipedia.org/wiki/Actium
https://ro.wikipedia.org/wiki/Imperiul_Roman
https://ro.wikipedia.org/wiki/Imperiul_Roman
https://ro.wikipedia.org/wiki/Octavian_Augustus
https://ro.wikipedia.org/wiki/Caesar
https://ro.wikipedia.org/wiki/Triumvirat
https://ro.wikipedia.org/wiki/Marcus_Antonius
https://ro.wikipedia.org/wiki/Octavian_Augustus
https://ro.wikipedia.org/wiki/Lepidus
https://ro.wikipedia.org/wiki/Lepidus
https://ro.wikipedia.org/wiki/Marcus_Antonius
https://ro.wikipedia.org/wiki/Marcus_Antonius
https://ro.wikipedia.org/wiki/Octavian_Augustus
https://ro.wikipedia.org/wiki/Lepidus
https://ro.wikipedia.org/wiki/Lepidus
https://ro.wikipedia.org/wiki/Marcus_Antonius
https://ro.wikipedia.org/wiki/Marcus_Antonius
https://ro.wikipedia.org/wiki/Cleopatra
https://ro.wikipedia.org/wiki/Egipt
https://ro.wikipedia.org/wiki/Octavian_Augustus
https://ro.wikipedia.org/wiki/Marcus_Antonius
https://ro.wikipedia.org/wiki/Octavian_Augustus
https://ro.wikipedia.org/wiki/Senatul_Roman
https://ro.wikipedia.org/wiki/Senatul_Roman
https://ro.wikipedia.org/wiki/Marcus_Antonius
https://ro.wikipedia.org/wiki/Cleopatra
https://ro.wikipedia.org/wiki/Egipt
https://ro.wikipedia.org/wiki/Senatul_Roman
https://ro.wikipedia.org/wiki/Egipt
https://ro.wikipedia.org/wiki/Octavian_Augustus
https://ro.wikipedia.org/wiki/Marea_Adriatic%C4%83
https://ro.wikipedia.org/wiki/Italia
https://ro.wikipedia.org/wiki/Marcus_Antonius
https://ro.wikipedia.org/wiki/Pelopones
https://ro.wikipedia.org/wiki/Octavian_Augustus
https://ro.wikipedia.org/wiki/Agrripa
https://ro.wikipedia.org/wiki/Agrripa
https://ro.wikipedia.org/wiki/Marcus_Antonius
https://ro.wikipedia.org/wiki/Cleopatra
https://ro.wikipedia.org/wiki/Macedonia
https://ro.wikipedia.org/wiki/Marcus_Antonius
https://ro.wikipedia.org/wiki/Egipt
https://ro.wikipedia.org/wiki/Marcus_Antonius
https://ro.wikipedia.org/wiki/Octavian_Augustus
https://ro.wikipedia.org/wiki/Agrripa
https://ro.wikipedia.org/wiki/Agrripa
https://ro.wikipedia.org/wiki/Marcus_Antonius
https://ro.wikipedia.org/wiki/Marcus_Antonius
https://ro.wikipedia.org/wiki/Marcus_Antonius
https://ro.wikipedia.org/wiki/Agrripa
https://ro.wikipedia.org/wiki/Octavian_Augustus

Page 338

123.5. TEXT AND IMAGE SOURCES, CONTRIBUTORS, AND LICENSES 321

• Fișier:Traianus_Glyptothek_Munich_336.jpg Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/9/9d/Traianus_Glyptothek_
Munich_336.jpg Licență: Public domain Contribuitori: User:Bibi Saint-Pol, own work, 2007-02-08 Artist original: Ne-
cunoscut<a href='//www.wikidata.org/wiki/Q4233718' title='wikidata:Q4233718'><img alt='wikidata:Q4233718' src='https://upload.
wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/ff/Wikidata-logo.svg/20px-Wikidata-logo.svg.png' width='20' height='11' srcset='https://
upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/ff/Wikidata-logo.svg/30px-Wikidata-logo.svg.png 1.5x, https://upload.wikimedia.
org/wikipedia/commons/thumb/f/ff/Wikidata-logo.svg/40px-Wikidata-logo.svg.png 2x' data-file-width='1050' data-file-height='590'
/></a>

• Fișier:Trajan2.jpg Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/f/f1/Trajan2.jpg Licență: CC BY-SA 4.0 Contribuitori:
Operă proprie Artist original: Chuy1530

• Fișier:Trebonianus_Gallus_bronze_well-lit.jpg Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/8/8e/Trebonianus_Gallus_
bronze_well-lit.jpg Licență: CC-BY-SA-3.0 Contribuitori: Operă proprie Artist original: Pharos

• Fișier:Tremissis-Zeno-RIC_0914.jpg Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/5/56/Tremissis-Zeno-RIC_0914.jpg
Licență: CC-BY-SA-3.0 Contribuitori: ? Artist original: ?

• Fișier:Tremissis_Anthemius-RIC_2842.jpg Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/a/ab/Tremissis_
Anthemius-RIC_2842.jpg Licență: CC-BY-SA-3.0 Contribuitori: ? Artist original: ?

• Fișier:Trevi.jpg Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/ro/0/04/Trevi.jpg Licență: ? Contribuitori:
self-made
Artist original:
Lucian Amarandei (Canon 300D)

• Fișier:Trireme_1.jpg Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/6/6d/Trireme_1.jpg Licență: CC BY-SA 2.0 fr Contri-
buitori: Operă proprie Artist original: Rama

• Fișier:Tunisie_Carthage_Ruines_08.JPG Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/a/a7/Tunisie_Carthage_Ruines_
08.JPG Licență: CC BY 2.5 Contribuitori: No machine-readable source provided. Own work assumed (based on copyright claims). Artist
original: No machine-readable author provided. Calips assumed (based on copyright claims).

• Fișier:Turkey-3019_-_Hagia_Sophia_(2216460729).jpg Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/9/97/
Turkey-3019_-_Hagia_Sophia_%282216460729%29.jpg Licență: CC BY-SA 2.0 Contribuitori: Turkey-3019 - Hagia Sophia
Artist original: Dennis Jarvis from Halifax, Canada

• Fișier:Turkije_satelliet.jpg Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/c/cd/Turkije_satelliet.jpg Licență: Public domain
Contribuitori: Transferred from nl.wikipedia Artist original: Original uploader was Rex at nl.wikipedia

• Fișier:Valens_Honorius_Musei_Capitolini_MC494.jpg Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/2/
2d/Valens_Honorius_Musei_Capitolini_MC494.jpg Licență: Public domain Contribuitori: Jastrow (2006) Artist origi-
nal: Necunoscut<a href='//www.wikidata.org/wiki/Q4233718' title='wikidata:Q4233718'><img alt='wikidata:Q4233718'
src='https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/ff/Wikidata-logo.svg/20px-Wikidata-logo.svg.png' width='20' hei-
ght='11' srcset='https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/ff/Wikidata-logo.svg/30px-Wikidata-logo.svg.png 1.5x,
https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/ff/Wikidata-logo.svg/40px-Wikidata-logo.svg.png 2x' data-file-width='1050'
data-file-height='590' /></a>

• Fișier:ValentinianI.jpg Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/3/30/ValentinianI.jpg Licență: Public domain Contri-
buitori: ? Artist original: ?

• Fișier:Vandalic_War_campaign_map.png Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/f/f0/Vandalic_War_campaign_
map.png Licență: CC BY-SA 3.0 Contribuitori: Operă proprie Artist original: Cplakidas

• Fișier:Vatican_Piazza_San_Pietro_Obelisk_slim.jpg Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/5/55/Vatican_
Piazza_San_Pietro_Obelisk_slim.jpg Licență: CC-BY-SA-3.0 Contribuitori:

• Vatican_Piazza_San_Pietro_Obelisk.jpg Artist original: Vatican_Piazza_San_Pietro_Obelisk.jpg: Rolf Süssbrich
• Fișier:Vespasian.jpg Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/c/ca/Vespasian.jpg Licență: Public domain Contribuitori:

? Artist original: ?
• Fișier:Vespasianus01_pushkin_edit.png Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/6/64/Vespasianus01_pushkin_edit.

png Licență: CC BY-SA 3.0 Contribuitori: Operă proprie Artist original: Originally uploaded by user:shakko
• Fișier:Vexilloid_of_the_Roman_Empire.svg Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/8/83/Vexilloid_of_the_

Roman_Empire.svg Licență: CC BY 3.0 Contribuitori: The vexilloid of the Roman Empire was a red banner with the letters SPQR in
Gold surrounded by a gold wreath hung on a military standard topped by a Roman eagle or an image of the goddess Victoria made of silver
or bronze.[#cite_note-1 [1]][#cite_note-2 [2]][#cite_note-3 [3]][#cite_note-4 [4]] Artist original: Ssolbergj

• Fișier:Vien_Caesar_before_the_statue.jpg Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/8/86/Vien_Caesar_before_the_
statue.jpg Licență: Public domain Contribuitori: Operă proprie (BurgererSF) Artist original: Joseph-Marie Vien

• Fișier:Vienne-RomanTemple2.JPG Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/7/73/Vienne-RomanTemple2.JPG Li-
cență: CC-BY-SA-3.0 Contribuitori: http://www.claudetravels.altervista.org/VdR/Vienne/gal.html Artist original: Claude

• Fișier:Vittelius_monnaie_ag1.JPG Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/d/dd/Vittelius_monnaie_ag1.JPG Licen-
ță: CC BY-SA 1.0 Contribuitori: ? Artist original: ?

• Fișier:Walls_of_Constantinople.JPG Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/1/1c/Walls_of_Constantinople.JPG
Licență: CC-BY-SA-3.0 Contribuitori: Photograph taken in June 2006 in Istanbul by en:User:Bigdaddy1204. All credits go to him. Artist
original: en:User:Bigdaddy1204

• Fișier:Warsaw_Royal_Castle_GM_(24).JPG Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/e/e9/Warsaw_Royal_Castle_
GM_%2824%29.JPG Licență: Public domain Contribuitori: Operă proprie Artist original: Giorgiomonteforti

• Fișier:Wikidata-logo.svg Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/f/ff/Wikidata-logo.svg Licență: Public domain Con-
tribuitori: Operă proprie Artist original: User:Planemad

https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/9/9d/Traianus_Glyptothek_Munich_336.jpg
https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/9/9d/Traianus_Glyptothek_Munich_336.jpg
//commons.wikimedia.org/wiki/User:Bibi_Saint-Pol
https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/f/f1/Trajan2.jpg
//commons.wikimedia.org/wiki/User:Chuy1530
https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/8/8e/Trebonianus_Gallus_bronze_well-lit.jpg
https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/8/8e/Trebonianus_Gallus_bronze_well-lit.jpg
//commons.wikimedia.org/wiki/User:Pharos
https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/5/56/Tremissis-Zeno-RIC_0914.jpg
https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/a/ab/Tremissis_Anthemius-RIC_2842.jpg
https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/a/ab/Tremissis_Anthemius-RIC_2842.jpg
https://upload.wikimedia.org/wikipedia/ro/0/04/Trevi.jpg
https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/6/6d/Trireme_1.jpg
//commons.wikimedia.org/wiki/User:Rama
https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/a/a7/Tunisie_Carthage_Ruines_08.JPG
https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/a/a7/Tunisie_Carthage_Ruines_08.JPG
//commons.wikimedia.org/wiki/User:Calips
https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/9/97/Turkey-3019_-_Hagia_Sophia_%25282216460729%2529.jpg
https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/9/97/Turkey-3019_-_Hagia_Sophia_%25282216460729%2529.jpg
http://www.flickr.com/photos/archer10/2216460729/
http://www.flickr.com/people/[email protected]
https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/c/cd/Turkije_satelliet.jpg
http://nl.wikipedia.org/
//nl.wikipedia.org/wiki/User:Rex
http://nl.wikipedia.org/
https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/2/2d/Valens_Honorius_Musei_Capitolini_MC494.jpg
https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/2/2d/Valens_Honorius_Musei_Capitolini_MC494.jpg
//commons.wikimedia.org/wiki/User:Jastrow
https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/3/30/ValentinianI.jpg
https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/f/f0/Vandalic_War_campaign_map.png
https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/f/f0/Vandalic_War_campaign_map.png
//commons.wikimedia.org/wiki/User:Cplakidas
https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/5/55/Vatican_Piazza_San_Pietro_Obelisk_slim.jpg
https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/5/55/Vatican_Piazza_San_Pietro_Obelisk_slim.jpg
//commons.wikimedia.org/wiki/File:Vatican_Piazza_San_Pietro_Obelisk.jpg
//commons.wikimedia.org/wiki/File:Vatican_Piazza_San_Pietro_Obelisk.jpg
https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/c/ca/Vespasian.jpg
https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/6/64/Vespasianus01_pushkin_edit.png
https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/6/64/Vespasianus01_pushkin_edit.png
//commons.wikimedia.org/wiki/User:Shakko
https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/8/83/Vexilloid_of_the_Roman_Empire.svg
https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/8/83/Vexilloid_of_the_Roman_Empire.svg
//commons.wikimedia.org/w/index.php?title=Aquila_(Roman)&action=edit&redlink=1
//commons.wikimedia.org/wiki/User:Ssolbergj
https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/8/86/Vien_Caesar_before_the_statue.jpg
https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/8/86/Vien_Caesar_before_the_statue.jpg
//commons.wikimedia.org/wiki/User:BurgererSF
https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/7/73/Vienne-RomanTemple2.JPG
http://www.claudetravels.altervista.org/VdR/Vienne/gal.html
https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/d/dd/Vittelius_monnaie_ag1.JPG
https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/1/1c/Walls_of_Constantinople.JPG
//en.wikipedia.org/wiki/User:Bigdaddy1204
//en.wikipedia.org/wiki/User:Bigdaddy1204
https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/e/e9/Warsaw_Royal_Castle_GM_%252824%2529.JPG

Page 339

322 CAPITOLUL 123. ROMULUS AUGUSTULUS

• Fișier:Wikiquote-logo.svg Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/f/fa/Wikiquote-logo.svg Licență: Public domain
Contribuitori: ? Artist original: ?

• Fișier:Wikisource-logo.svg Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/4/4c/Wikisource-logo.svg Licență: CC BY-SA
3.0 Contribuitori: Rei-artur Artist original: Nicholas Moreau

• Fișier:Wiktionary-logo.svg Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/e/ec/Wiktionary-logo.svg Licență: CC BY-SA 3.0
Contribuitori: ? Artist original: ?

• Fișier:Young_Folks’{}_History_of_Rome_illus254.png Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/8/8a/Young_
Folks%27_History_of_Rome_illus254.png Licență: Public domain Contribuitori: Project Gutenberg’s Young Folks’ History of Rome, by
Charlotte Mary Yonge [1] Artist original: Yonge, Charlotte Mary, (1823-1901)

• Fișier:santa_maria.jpg Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/ro/f/f2/Santa_maria.jpg Licență: ? Contribuitori: ? Artist origi-
nal: ?

123.5.3 Content license
• Creative Commons Attribution-Share Alike 3.0

https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/f/fa/Wikiquote-logo.svg
https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/4/4c/Wikisource-logo.svg
//commons.wikimedia.org/wiki/User:Rei-artur
https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/e/ec/Wiktionary-logo.svg