Download Hazard Si Risc PDF

TitleHazard Si Risc
File Size23.4 MB
Total Pages281
Table of Contents
                            Elemente de inginerie seismica.pdf
	Figura 11 Seismicitatea Europei (1975-1995), USGS/NEIC
	
	
		
scari intensitati.pdf
compozitia spectrala a miscarii seismice.pdf
	Spectre de raspuns pentru Romania
curs_tipologie constructii.pdf
metoda spectru capacitate.pdf
	2. Metoda Spectrului de capacitate (ATC 40, 1996)
		Etapa III. Conversia curbei de capacitate in spectru de capa
		Etapa IV. Reprezentarea biliniara a spectrului de capacitate
		Etapa V. Reprezentarea pe acelasi grafic a spectrului de cap
investigatie teren.pdf
	Continut
	CARACTERIZAREA SEISMICĂ A CONDIŢIILOR DE TEREN EVALUAREA CONDITIILOR LOCALE DE TEREN
	Echipament de foraj
	Echipament pentru penetrarea dinamica a terenului, SPT
	Echipament CPT (GEOMIL, Olanda)
	Echipament pentru masuratori de tip downhole
	Investigarea vitezelor de propagare a undelor prin metoda downhole
	
	Erori ce pot aparea la masurarea amortizarii critice pentru deformatii specifice de forfecare mici (<10-5 )
	EVALUAREA CONDITIILOR LOCALE DE TEREN PRIN METODE DE PROSPECTARE IN SITU
	EVALUAREA CONDITIILOR LOCALE DE TEREN PRIN METODE DE PROSPECTARE IN SITU
	EVALUAREA CONDITIILOR LOCALE DE TEREN PRIN METODE DE PROSPECTARE IN SITU
	EVALUAREA CONDITIILOR LOCALE DE TEREN PRIN METODE DE PROSPECTARE IN SITU
	EVALUAREA CONDITIILOR LOCALE DE TEREN PRIN METODE DE PROSPECTARE IN SITU
	EVALUAREA CONDITIILOR LOCALE DE TEREN PRIN METODE DE PROSPECTARE IN SITU
curs 6-7-8.pdf
	Zonele seismice includ peste 80% din populaţia de cca. 20 milioane, cu cele 2 milioane locuitori din Bucureşti, 60-75% din
	Cerinte generale –hazardul seismic
	Vulnerabilitatea construcţiilor
	CLASE DE VULNERABILITATE (FRAGILITATE) SEISMICA PENTRU CLADIRI SI STRUCTURI
	Utilizarea bazelor de date specifice situaţiilor de urgenţă
	În scopul reducerii în primul rând a numărului de victime în cazul producerii unui seism, este necesar să se realizeze măsuri
	Pentru salvarea vieţii a cât mai multor persoane surprinse de prăbuşirea construcţiilor sunt necesare capacităţi eficiente de
	2. Trimiterea forţelor de intervenţie în cel mai scurt timp posibil, pe cel mai scurt traseu şi din cel mai apropiat loc, cu
management risc seismic.pdf
	Concluzii
                        
Document Text Contents
Page 1

Cuprins



1. Sursa seismica. Elemente generale (sursa.html) .......................................................................2
2. Mecanism de focar / de rupere (focar.html)..............................................................................4
3. Unde seismice (waves.html) .....................................................................................................6
4. Cat de “mare” este un cutremur (mare.html) ............................................................................9
5. Intensitatea seismica (intens.html) ..........................................................................................10
6. Scara de intensitate seismica MSK64 (msk.html) ..................................................................13
7. Inregistrarea seismelor (record.html) ......................................................................................14
8. Exemplu de inregistrare seismica (exemplu.html)..................................................................16
9. Magnitudinea seismului (magnit.html) ...................................................................................18
10. Magnitudinea locala M (ml.html) ........................................................................................19 L
11. Magnitudinea undelor de suprafata M (ms.html).................................................................20 S
12. Magnitudinea undelor de volum m (mb.html) .....................................................................21 b
13. Magnitudinea Gutenberg-Richter M R (mgr.html) ..............................................................22 G-
14. Magnitudinea moment M (mw.html) ..................................................................................23 W
15. Alte magnitudini (m.html).....................................................................................................24
16. Seismicitatea globului terestru (seisterra.html).....................................................................25
17. Cele mai mari cutremure inregistrate instrumental (max.html)............................................27
18. Elemente despre seismicitatea Romaniei (roseis.html) ........................................................28
19. Sursa subcrustala Vrancea (vra.html) ...................................................................................30
20. Catalogul Radu al cutremurelor istorice I ≥ 9 (Intensitatea MSK-64) – (ist.html) .............32 0
21. Catalog al cutremurelor puternice din secolul 20, M sau M ≥ 6.0 (20.html) ..................33 G-R s
22. Cutremurul din 10 Noiembrie 1940 (10nov.html)................................................................34
23. Cutremurul din 4 Martie 1977 (4mar.html) ..........................................................................35
24. Hazardul seismic. Elemente generale (haz.html).................................................................36
25. Efectele conditiilor locale de amplasament asupra miscarii terenului (esg.html) ................37
26. Tipuri de acţiuni dinamice ce pot acţiona asupra terenului de fundare (act.html) ...............38
27. Metode de determinare a parametrilor dinamici ai terenurilor/materialelor (met.html) ......39
28. Echipament de laborator pentru încercări triaxiale (lab.html)..............................................40
29. Codurile pentru proiectarea antiseismica in Romania (1941-2000) (cod.html) ...................42
30. Standarde de macrozonare seismica adoptate in perioada 1952-1993 (stand.html).............43
31. Harta de zonarea intensitatii seismice din anul 1952 (52.html)............................................44
32. Harta de zonarea intensitatii seismice din anul 1963 (63.html)............................................45
33. Harta de zonarea intensitatii seismice din anul 1977 (77.html)............................................46
34. Harta de zonarea intensitatii seismice din anul 1993 (93.html)............................................47
35. Vulnerabilitate si risc sesimic (vul.html) ..............................................................................48
36. Obiective de performanta seismica (perform.html) ..............................................................49
37. Situri web propuse pentru vizionare .....................................................................................50
38. Structura pentru website........................................................................................................51
39. Bibliografie............................................................................................................................52


1

Page 2

1. Sursa seismica. Elemente generale (sursa.html)

In limbajul curent seismul (cutremurul) inseamna o miscare a terenului perceptibila de catre
oameni. Aceasta miscare a terenului nu este insa decat o parte a definitiei general acceptate in
comunitatea stiintifica. United States Geological Survey1 prezinta pe Internet urmatoarea
definitie: termenul de seism descrie: (i) ruperea (alunecarea) brusca pe o falie2 si miscarea
terenului si radiatia de energie care o insotesc si (ii) efectele similare produse de activitatea
vulcanica sau magmatica sau de o schimbare brusca a starii de tensiune din pamant.

Sursa seismica este partea din interiorul pamantului unde are loc ruperea sau modificarea
starii de tensiuni si de unde incep sa se propage undele seismice.

O caracterizare simplificata a pozitiei in interiorul pamantului unde se produce cutremurul
este data de focar sau hipocentru. Focarul este locul unde incepe ruperea si el poate fi
pozitionat in spatiul tri-dimensional (latitudine, longitudine, adancime) cu ajutorul
inregistrarilor seismice. ocarului si a distantelor corespunzatoare este data in Figura 1.


Adancimea
focarului

Hipocentru
(focar)

RocaRoca

Falie

Distanta epicentrala

Distanta hipocentrala

Suprafata Pamantului

Epicentru

Sedimente




Figura 1 Reprezentarea schematica a focarului si epicentrului


In functie de adancimea focarului, h, cutremurele au fost impartite in trei categorii:
(i) cutremure crustale (de suprafata) pentru care 0 ≤ h < 70 km; ele reprezinta marea
majoritate a cutremurelor, sunt intalnite pe centura Pacificului, in Asia, in bazinul
Mediteranean, etc. Daca sunt puternice pot fi distrugatoare, dar afecteaza suprafete reduse.
(ii) cutremurele sub-crustale (de adancime intermediara) pentru care 70 ≤ h < 300 km;
mai putin numeroase, afecteaza suprafete importante, au o durata moderata, sunt intilnite in
Afganistan, Columbia, Japonia, Mexic, Filipine, Romania, etc.
(iii) cutremurele de adancime pentru care 300 ≤ h ≤ 700 km; rare si cu o durata lunga,
ele sunt intilnite pe centura Pacificului.



1 http://www.usgs.org
2 Cuvantul devine hiperlink (focar.html)

2

Page 140

38

Profile de viteze ale
undelor de forfecare

in Bucuresti

Page 141

39

Bucharest:
Microzonation map

for shear wave
velocity (m/s)

averaged on 30m

The values in the
range between

210m/s and 310m/s

Page 280

Constructiile aferente ansamblurilor industriale (hale diverse, turnuri, estacade, etc.)
sunt, in general, examinate post-seism si sunt luate masuri pentru punerea lor in
siguranta de catre personalul tehnic de specialitate care exista in aceste ansambluri,
eventual facandu-se apel la proiectantii structuristi ai constructiilor respective.
Insituatii similare se afla constructiile penntru transporturi (poduri, viaducte, turnuri de
control din aeroporturi, etc.), barajele, silozurile, castelele de apa, turnurile releelor
de radio/TV, etc. Aceste constructii, desemnate de obicei ca constructii speciale sau
constructii ingineresti, trebuie tratate prin metode specifice fiecarei categorii, aceste
metode fiind familiare mai ales inginerilor constructori care le proiecteaza si
exploateaza.

2. IMPLEMENTAREA SISTEMELOR GIS

Integrarea informatiilor (inregistrari seismice, date geologice si geotehnice) in
sistemul GIS (Geografic Information System) este un pas catre un sistem integrat
informatic de gestiune si evaluare a riscului seismic. Modelul de date GIS poate fi
utilizat pentru a simula scenarii seismice si efectele induse de acestea asupra
fondului construit.
GIS este o tehnologie care utilizeaza baze de date referite spatial (prin coordonate)
sau date cartografice digitale. Deasemenea cu ajutorul GIS se poate stabilii relatia
dintre coordonatele unui punct pe o foaie plan (hart - 2D) i coordonatele
geografice reale din teren.

Utilizarea GIS implica în mod inevitabil o baza de date unica, neredundanta si
judicious organizata a componentelor grafice, cartografice, topologice i tabelare.
Desi au un rol important în cadrul GIS, elementele de grafica pe calculator reprezint
numai una dintre modalitatile de consultare sau raportare a continutului unei baze de
date spatiale. Baza de date permite o gama diversa de alte tipuri de explorare ce
necesit în special capacitate de tratare i de prelucrare pe criterii geografice i
analitice. Baza de date geografice este o colectie de date geografice organizate
pentru a facilita stocarea, interogarea, actualizarea si afisarea de catre o multime de
utilizatori in mod eficient.

Se recomanda implementarea unui sistem GIS la nivelul fiecarei comunitati locale
(comuna/oras/municipiu/judet) utilizând datele furnizate de institu iile specializate
(regia de apa, electrica, gaz, fondul imobiliar). Acest sistem implica costuri reduse (1
computer, acces internet, soft, personal calificare medie/superioara).


CONCLUZII


Categoriile de cl diri cele mai vulnerabile in cazul unui cutremur puternic o
reprezinta:

- cl dirile înalte (7-12 niveluri) cu schelet de beton armat, construite înainte de
1940 f r protec ie antiseismic ;

- construc iile executate între 1950 i 1976 conform normativelor de proiectare
în vigoare atunci care au fost proiectate cu considerarea unor for e seismice mai
reduse; acestea s-au comportat satisf c tor în 1977 dar unele cazuri (de ex. cele cu
parter flexibil) au suferit mai multe avarii;



7

Page 281

- cl dirile joase din zid rie i alte materiale locale executate tradi ional f r
control tehnic specializat.
Cele mai multe cladiri de acest tip constituie o prioritate absolut la interven ie.

Diminuarea vulnerabilit ii seismice a constructiilor se poate realiza prin ac iuni de
interven ie (consolid ri) la cl diri de locuit, cl diri din domeniul s n t ii,
administra iei centrale si locale, educa iei i cercet rii, culturii, etc.

Referitor la modul de utilizare a terenurilor, a amplasarii construc iilor, care urmeaza
a fi cuprinse in planurile de urbanism i amenajare a teritoriului, studiul bibliographic
efectuat nu a identificat reglementari internationale care sa impuna restrictii de
autorizare (impuse prin documenta iile de urbanism i autoriza iile de construire) i
amplasare a unor construc ii sau dot ri din punct de vedere al hazardului seismic.

Experienta internationala arata ca prin masuri adecvate de evaluare a efectelor
seismelor, prin estimarea cat mai exacta a efectelor conditiilor locale de
amplasament (studii de hazard local, investigatii geotehnice si geofizice, investigatii
seismice, etc.), proiectare de calitate, utilizarea de materiale si sisteme moderne, se
pot realiza/executa toate tipurile de constructii.




BIBLIOGRAFIE


Arion, C., 2003: “Zonarea seismica pentru conditii de teren si sursele seismice specifice Romaniei”.
Teza de Doctorat, UTCB, Bucuresti, 181p.

Educa ia i protec ia elevilor în caz de cutremur, cuno tin e i recomand ri pentru elevii din
înv mântul liceal, elaborat de Ministerul Transporturilor, Construc iilor si Turismului si
Ministerul Educa iei si Cercet rii, 2006.

http://inforisx.incerc2004.ro





8

Similer Documents