Download Armin Heinen, Legiunea Arhanghelul Mihail PDF

TitleArmin Heinen, Legiunea Arhanghelul Mihail
File Size2.4 MB
Total Pages549
Document Text Contents
Page 2

Notă asupra traducerii
Volumul de faţă reproduce în limba română ediţia apărută la München, în 1986.

Lucrarea a fost la origine o teză de doctorat susţinută la o universitate germană. Ea a fost
destinată prin urmare unui public foarte specializat şi care în acelaşi timp nu era în mod
necesar un cunoscător al istoriei româneşti. Unele explicaţii ale autorului pot părea de aceea
publicului românesc de prisos. Ediţia pe care o punem la dispoziţia cititorilor noştri încearcă
să concilieze intenţiile iniţiale ale autorului cu orizontul de aşteptare al unui public mai larg,
care are o viziune deja formată asupra istoriei generale a lumii româneşti. Unele expresii au
fost adaptate acestui nou orizont cultural. S-a preferat de multe ori o traducere explicativă în
locul uneia mai pronunţat sintetice sau al unei fidelităţi mecanice faţă de original, mai cu
seamă în cazul unor construcţii teoretice. Pentru a uşura lectura am procedat uneori la
fragmentarea unor fraze excesiv de lungi.

O problemă a constituit-o alegerea corespondenţelor în limba română pentru o serie de
expresii marcate ideologic. Termeni ca „dreapta" sau „stânga" au astăzi o semnificaţie relativ
diferită în raport cu limbajul epocii interbelice sau chiar cu acela de la începutul anilor '80,
când autorul şi-a început probabil redactarea lucrării. Este evident că la lectura cărţii trebuie
ţinut cont de acest fapt. Utilizarea de exemplu a vocabulei „burghez" pentru a denumi
partidele tradiţionale, cunoscute mai apoi drept „istorice" şi care pentru publicul românesc are
o semnificaţie peiorativă trebuie acceptată într-un sens mai puţin ideologic. Pentru a nu se
altera textul, acestea au fost reproduse cu aceeaşi semnificaţie în limba română.

Lucrarea conţine un mare număr de citate din documente şi publicaţii româneşti de
epocă sau din lucrări privitoare la aceasta, de mare importanţă în economia unei asemenea
scrieri, citate care iniţial au fost traduse în germană de către autor. Pentru ediţia în limba
română am recurs în cea mai mare parte a cazurilor la originalul românesc. Din nefericire,
aceasta nu a fost posibil peste tot. O serie de lucrări la care autorul face referire au cunoscut o
circulaţie foarte restrânsă şi am fost în imposibilitatea de a le procura. Este vorba mai cu
seamă de literatura legionară din exil, dar şi de unele publicaţii pe care autorul le-a putut
consulta în ţară, dar care, fie au fost citate aproximativ de către autor, fie au dispărut între
timp (ne referim mai cu seamă la fondurile din Biblioteca Centrală Universitară). Acestea sunt
însă într-un

Page 274

274
DE LA STAGNARE LA MIŞCAREA DE MASÂ

de dreapta, construită sistematic de Curtea Regală şi chiar de către guvern12, şi se
temea să nu piardă statutul său de partid de guvernământ. Ba chiar se părea că întreaga
structură de stat trebuie reorganizată în sens autoritar-na-ţionalist. Pentru data de 14 noiembrie
1935, PNŢ a anunţat o mare demonstraţie, care urma să fie îndreptată împotriva „formulei

aventuroase a dreptei", aşa cum o pregătea guvernul.13

Nimeni nu s-a îndoit de faptul că manifestaţia va fi un succes; se aştepta o
demonstraţie comparabilă cu aceea de la Alba Iulia din 1928. Regele, guvernul şi partidele de
dreapta, toţi căutau o posibilitate de a împiedica demonstraţia naţional-ţărănistă. Printr-o
mutare iscusită, PNC a răspândit ştirea unei contramanifestaţii fixate de asemenea pe 14
noiembrie. Astfel, Ministerului de Interne i se oferea posibilitatea de a interzice ambele

manifestaţii din pricina tulburărilor ce erau de aşteptat.14 Cu toate acestea, Partidul Naţio-nal-
Ţărănesc era de neclintit în intenţia sa, întrucât nu dorea să fie şantajat de dreapta politică. La
fel declara şi PNC că nici el nu se vede legat de dispoziţia oficială. în această situaţie, Carol a
trebuit să intervină, căutând contactul, până atunci evitat, cu politicienii Partidului Naţional-
Ţărănesc. Ion Mihala-che, preşedintele PNŢ, a fost invitat într-o audienţă. După primire, el a
relatat presei că regele i-a explicat că nu doreşte să renunţe la sistemul constituţional, că este

intenţia sa fermă de a însărcina PNŢ cu viitoarea formare a guvernului15.
Nici un grup implicat în controversele din noiembrie 1935 nu putea fi mulţumit de

rezultat: nici Partidul Naţional-Ţărănesc, pentru că îşi vedea aşteptările înşelate printr-o
intrare timpurie în guvern, născându-se astfel impresia că nu mânia faţă de fortificarea dreptei

i-ar fi determinat acţiunea, ci exclusiv efortul pentru obţinerea posturilor de cabinet16; dar şi
Frontul Românesc şi Partidul Naţional-Creştin au ieşit slăbite din conflict: în toamna anului
1935 se înmulţiseră zvonurile că după demisionarea lui Tătăres-cu va urma un guvern de
coaliţie de dreapta. Partidul Naţional-Ţărănesc îşi câştigase forţa de atracţie, în special din
această stare de spirit. După audienţa la rege, Mihalache a avut îndoieli îndreptăţite privind
şansele unui guvern de dreapta format din PNC şi FR; foloasele le-a tras Legiunea.

3. în noiembrie 1935, în ciuda tuturor avertismentelor, a devenit clar cât de puţin ştiau
să răspundă forţele democratice la potenţialul de violenţă al dreptei radicale. La adunarea
generală a avocaţilor judeţului Ilfov, de care aparţinea şi Capitala României, adunare
desfăşurată la sfârşitul lui septembrie

12 Cf. ibid., 26 octombrie 1935.
13 Ibid.
14 Cf. BA, Zsg. 133/47, 4 noiembrie 1935, Aktennotiz, „Der Kongreß von Bukarest",

D.
15 Cf. Adevărul, 10 noiembrie 1935, 12 noiembrie 1935.
16 Cf. L. Pătrăşcanu, Sous trois dictatures, op. cit., p. 115.

Similer Documents