Download Arhitectura Moderna Si a in Orasele Romanesti PDF

TitleArhitectura Moderna Si a in Orasele Romanesti
File Size271.2 KB
Total Pages38
Table of Contents
                            Arhitectura moderna si contemporana in orasele rom. Sec XVII-XVIII
	HANURILE au aparut in a doua jum. A sec XVII
		TRANSILVANIA
	IASI
	GIURGIU
	Planul borotin 1846
	Hanul serban-voda a doua jum a sec XVII. Primul han
	BISTRITA
	CLUJUL
	SIBIU
	ALBA IULIA
		BLAJ
	Gherla
	TIMISOARA
	Inagine oraselor medievale din seoul 18 spre deoseb de orasul medieval
		Timisoara:palatul guvernului ocupa aproape un front intrg al pietii unirii
		Sibiu:palatul Bruckental realizat prin unificarea mai multor proprietati medievale
			MOLDOVA
TIPURI  DE CULA
Secolul 19
	Extindere spontana
	Extindere planificata
		MODERNIZAREA TRAMEI STRADALE
			ECLECTISMUL
				Eclecto = a alege
				CASA LAHOVARY
				BANCA MARMOROSCH BLANC
				Studii Milano
				MUZEUL TARANULUI ROMAN
			Goluri si ancadr gotic moldovenesti, logii brancovenesti
				PERIOADA INTERBELICA
			Stilul neoromanesc – obiecte straine de context
				Aparitia criticii si teoriei de arhitectura – comentariul scris
				Capitol privind sistematizarea oraselor, toate sa aiba PUG
				SIBIU  1926  27
                        
Document Text Contents
Page 2

Dpvd al urbanismului modificari spectaculoase: tipul de fortificatii,
modificarea unor localitati existente si aparitia unor orase noi.
Sistemul de fortificatii medievale abandonat in trans sev XVII(contur
neregulat, puternic fortificat) e inlocuit cu un sistem geometric
bastionar iar la inceputul sec. XVIII cu fortificatii de tip Vauban.
Exemple: alba iulia, cluj, sibiu, timisoara
Apar orase noi pe un teren complet neutilizat sau restructurarea unor
localitati existente (timisoara)

• impartirea regulata a insuleleor in parcele, trama ortogonala ,
reguli f clare

imagini:
orasul medieval din trans fortificat: sebes

• terenuri inguste spre strada, f adinci , care au determinat si
modul de constrcutie al caldirilor

• fortificatii de cele mai multe ori complete
• largire centrala, piata cu biserica

pina la reforma lui luther a existat o singura biserica , intregul sat era o
singura parohie.
Fortificatie partiala dispara atunci cind orasul capata o fortificatie
integrala. Au existat si orase fara fortificatii.

IASI
Oras medieval extracarpatic

• dezvoltare f libera in teritoriu
• dezvoltare tentaculara dealungul arterelor spre teritoriu
• concentrarea cladirilor in zone centrale(comerciale, front continu)

spre zona rezidentiala (case dispuse neregulat)
• configurare neregulata tesutului rban (trama, parcelar)
• fara existenta unui spirit ordonator
• alc din cartiere ce coincid cu parohiile (fiecare cite o biserica) ;

silueta dominata de mai multe flese spre de deosebire de trans
silueta dominat de o singura flesa

GIURGIU
Fortificatii turcest i in sec XVIII din piatra dar nu f solida. Inchid o supraf
mai mare deecit cea construita; cu destinatii agricole .
Braila+ Giurgiu, o a doua fortificatie in interior formeaza un punct militar.

Planul borotin 1846

Page 37

o copertina subtire peste ultimul nivel
• cladirea Aro pe calea Victoriei – continuitate spre crt int, vitrine

pe colt
• halele Obor

spre final se reintoarce spre o gandire clasicizanta; 1930 – 1939
colaborarea cu Malaxa

o fatade pure, simple, caramida aparenta singurul material
o lab de chimie si fizica
o inteprinderea Republica

PERIOADA POSTBELICA

Rasturnarea si negarea valorilor anterioare
Proprietatea de stat
Orasele cresc sau apar altele noi – Onesti, Victoria
Posibilitatea construirii marilor ansambluri – statul dispune de terenuri
Stat – institute de proiectare, antreprize de constructii
Arh trebuie sa urmeze indicatiile – suprafete mici, materiale proaste,
executie mizerabila cu muncitori prost calificati
Seful de partid sau primarul poate da mai multa libertate arhitectului, cu
distanta scade influenta centralizata

Pana in 52 politica nu influenteaza arh prea mult
1960 – 1970 rupere de URSS, incercare de politica nationala
1970 – 1990 regim f autoritar
prima per – prelungire a expresiei interbelice

• radiodifuziunea, str Berthelot
a doua per. Modernism preluat textual
a treia per – urbanism clasicizant
diferenta intre produseled e serie si unicatele – vile luxoase sau case
taranesti
echipamente publice tip (hoteluri, case de cultura)

• Mircea Alifanti – sediul administrativ din Baia Mare – in context
• Cezar Lazarescu – litoralul – interventii violente, distruge 25

centre de localitati, trame noi mari incomp cu cele vechi
• Eugenia Greceanu – monografii orase dupa modificari
• P+1 balta alba (interb ) fara loturi dar scara e corecta
• Cvartale P+4 – 5, in mijloc dotari, scara corecta
• Opera Romana – Octav Doicescu – clasicism

Charta / Atena

Similer Documents