Download Alexianu, Alexandru - Mode Si Vesminte Din Trecut (Vol. 1) PDF

TitleAlexianu, Alexandru - Mode Si Vesminte Din Trecut (Vol. 1)
File Size2.9 MB
Total Pages312
Table of Contents
                            ZORILE RENAŞTERII.
UN TRECENTO ROMÂNESC
PRINCIPATELE ÎN SECOLUL AL XV-LEA
SECOLUL MĂRGĂRITARELOR
I
I
	VEACUL ORIENTALIZĂRII
	w
	w
                        
Document Text Contents
Page 1

mode
şi vesminte
*
din trecut

Page 2

Al. Alexianu este cunoscut prin studiile şi articolele privind feudală
românească şi istoria literaturii noastre vechi.
Mode şi veşminte din trecut, rodul unor căutări laborioase şi sionate,
reuşeşte să surprindă ceea ce este efemer şi etern odată, nu atît în fluctuaţia
hainelor, cit mai ales în destinul turii materiale a poporului nostru.
Cartea nu este numai o fereastă spre trecut. Ea deschide spective şi taie
făgaşuri pentru cei care se vor apleca în peste faptele şi lucrurile vremilor de
odinioară.
ai ta
pate t- cul-
per- vi i tor
Desene de M i h a i 1 Boitor
Pe copertă : Boieri români de la mijlocul secolului XVII
Al. Alexianu
mode
şi veşminte din trecut
CINCI SECOLE DE ISTORIE COSTUMARĂ ROMÂNEASCĂ Voi. !
Editura Meridiane
Bucureşti, 1971
SOŢIEI MELE,
ACESTE MlNDRE PODOABE DE PURPURĂ ŞI AUR, OMAGIU.
7
CUVINT ÎNAINTE
„Portul, stătător ca numele şi ca limba, nu este, ce cu vremea iau portul
neam de la neam."
NICOLAE COST1N „Pentru numele neamului acestei ţări şi pentru portul lor"
Arheologia noastră costumară, cu numeroasele şi efemerele variante ale
portului pămîntean, oglindeşte pe parcursul ei însăşi istoria Principatelor
româneşti, cu frămîntările lor sociale, cu necontenitele lupte pentru libertate.
Ca pretutindeni în orînduirea feudală, şi în viaţa societăţii noastre din trecut,
nimic nu reflectă mai discrepant inegalitatea dintre oameni decît straiele pe
care aceştia le poartă.
Dintre toate formele de cultură materială, numai veşmîntul omului
desemnează de la prima vedere condiţia fiecăruia, deosebirea de cin şi stare
materială vădind prăpastia ce desparte feluritele grupuri între ele, în sînul
aceleiaşi comunităţi naţionale.
Pe toată întinderea istoriei noastre, ca de altfel în toate ţările continentului,
boierimea, deţinătoare de bunuri, latifundii şi aur, desfăşoară un lux fără li-
mite, îmbrăcînd cele mai frumoase şi mai scumpe costume, călătorind în cele
mai elegante trăsuri, ve- selindu-se la cele mai bogate ospeţe.
Traiul ei răsfăţat apare călătorilor care ne vizitează ţara, ca o viaţă de basm

Page 156

nasturi, o sucnă de camocat vînăt, 15 florini, două basmale, un contăş de
atlas alb aurit, 22 de florini, un guler cu nasturi, al goi
!
fiului lui Bengaj un mintean făcut dintr-un caftan ilu catifea aurită, 20 de
florini etc.
Iiilă dar că Translivania, loc de refugiu al neamului Hasarabilor, al familiilor lui
Neagoe şi Pătraşcu cel Hi in, mai avea un cuvînt de spus în materie vesti-
mentară. Sucnele şi conteşurile începuseră să se poarte, fiind croite după
moda de peste munţi, chiar ducă tafta, atlasul, tabitul sau postavurile aurite
erau turceşti şi chiar dacă, la originea lui, chiar şi conteşul era o haină
orientală (l40).
De peste munţi, de la negustorii saşi din Braşov şi kSibiu, aduceau şi Mircea
Ciobanul şi doamna lui, Ohiajna, încă din prima lor domnie, pe lingă cupe
aurite, argintării, ceasornice, ape parfumate şi cofeturi, scumpe postavuri de
îmbrăcăminte, mătăsuri fine şi pălării, postavuri de Briigge, Karazye, Stamet,
pălării de Pojon (o singură pălărie de aceasta cos- tlnd pe atunci 16 dinari),
pălării late, brune, coifuri aurite şi neaurite, mănuşi etc. (hi).
Cum vor fi arătat aceste pălării pe care, şi în 1558, le aducea Mircea, pentru
el şi pentru feciorii lui (la 5 mai 1558 se primeau din Sibiu 2 pălării pentru cei
doi copii ai voievodului), ne putem închipui privind pălăriile cu calota ascuţită
şi borurile de zibelină, de pe capul unora din oamenii vremii.
In fresca de la mînăstirea Snagov, şi Mircea Ciobanul şi Chiajna şi feciorii lor,
Petre, Radu şi Mircea (Fig. 132), ne apar tot cu rămuroasele coroane de aur
pe cap, îmbrăcaţi în caftanele munteneşti, cu gulere răscroite, detaşabile, de
aur sau taftă, împodobite sau nu cu mărgăritare, pe care le citează şi
inventarele de avuţii ale vremii, acoperindu-le umerii, şi îmbră- rînd pe
dedesubt dulame şi încălţînd acele ghete („calceos") de culoare roşu aprins,
sau pantofii, cizmele ori ciubotele, al căror drept exclusiv de a le lucra fusese
acordat în Cluj, de regina Izabela, în acelaşi an 1558, doar breslei pantofarilor
şi cizmarilor (,,cothurnarilor“) localnici.
I.A CURŢILE CHIAJNEI
J ,n fel se înfăţişează mai tîrziu şi voievodul Petru Ml Ol IT-lea, feciorul lui
Mircea Ciobanul, într-o altă
frescă pe zidurile mînăstirii Snagov, purtînd în mină, acum, pentru prima
oară, eleganta năframă, a cărei modă începuse abia pe la mijlocul acestui
veac, în- veşmîntat în caftanul fără mîneci (lucrat din postav aurit şi cu blană
la gît) al vremii lui.
O avem în frescă pe vestita doamnă Chiajna, cu gătelile şi pandelocurile ei
de împărăteasă bizantină... Dar ce n-am fi dat să se fi păstrat pînă astăzi şi
chipul pictat în ulei al uneia măcar din fiicele Chiaj- nei, cea care îşi trimitea,
de pildă, în 1562, portretul zugrăvit la Bucureşti („icone sponse“) tocmai în
Ţara Moldovei voievodului Despot Eraclidul, care o pe- ţise acum prin boierii
Avram şi Moţoc.
Cît priveşte pe doamna lui Petru, Elena Cherepo- vici, e păcat că nu ni s-a
păstrat şi icoana ei, în strălucitoarea îmbrăcăminte apuseană de nuntă, cu
care va fi intrat în fruntea alaiului în ţara noastră, ca o tînără nobilă ce era,

Page 157

crescută la curtea principelui loan Zapolya.
Vital interesaţi în negoţul cu Muntenia, saşii ardeleni vor continua să trimită
şi soţului ei daruri nenumărate, în afară de şoimi, lănci şi scuturi : postavuri
de Briigge, pînză Galler şi pălării după moda Ardealului, aşa cum spun
catastifele contemporane, cu atît mai mult cu cît comerţul Transilvaniei cu
Ţara Românească atingea acum un nivel atît de ridicat, incit vornicul Stănilă
scriind braşovenilor, în 1558 : „Ştiţi bine că, fără noi, voi nu puteţi fi...“ nu
spunea decît adevărul. Şi adevărul era că Ţara Românească trăia acum un
moment de mare prosperitate economică şi abundenţă. Era atîta puzderie de
mărfuri în tîrguri, incit voievodul Petru cel Tînăr scria şi el braşovenilor, la 22
aprilie 1554 : „In ţara noastră se găsesc de toate, avem de toate şi nu cerem
nimic de la voi“.
De altfel, şi eleganţa vestimentară a unor simpli o- răşeni ca „închinătorii la
naşterea lui Cristos" din miniatura tetravanghelului din 1573 (142), atît de
frumos îmbrăcaţi, dovedeşte un pronunţat simţ pentru culoare şi gust artistic
chiar, care nu sînt numai ale pictorului ce decorează manuscrisul.
133. Alexandru Lăpuşneanu !şi feciorii lui (după tabloul votiv de la

mînăstirea Doehiar)
Illlă dar că, o dată ajunsă în Bucureşti şi devenită doamnă, Elena Cherepovici
tir fi putut să-şi lepede l'flră să lăcrămeze vechile straie de fată, îmbrăcînd
somptuoasele şube aurite şi scumpele caftane domneşti, haine de
ceremonial muiate în fir şi neîntrecute Î11 bogăţie, cu care, după o veche
tradiţie, trebuiau nft se gătească femeile încoronate din Principale. Luxul
mare de la curtea din Bucureşti a feciorului Mir- ri/oaiei trebuie să o fi cucerit
de la bun început pe frumoasa Elenă, făcînd-o să-şi uite vechiul ei port de
piuă atunci.
Bogăţia acestui tînăr descendent de voievod-cioban (purlînd o veche poreclă
boierească de mare exportator de vite), nu-şi putea găsi cu uşurinţă egal în
Aceste părţi de lume. La mazilirea lui, din 1568, el lăsa în urmă, în cămările
de taină ale domniei, o Jumătate de milion de galbeni, afară de cei 210 000
de ducaţi de aur, pe care energica lui mamă reuşise
totuşi să-i pitească..., şi afară de alţii, despre care nimeni dintre
contemporani nu relatează nimic. îşi poate imagina oricine de ce, cu
asemenea saci de aur, resturi modeste ale unei vistierii domneşti risipite în
graba plecării, eleganţa vestimentară a curţii din Bucureşti nu era o
problemă.
SUMANE ŞI RĂDVANE
încă şi mai pretenţios în gusturi decît tînărul domn muntean, poate şi mai
bogat decît acesta, voievodul Moldovei, Alexandru I.ăpuşneanu, al cărui
tezaur personal gemea de „mărgăritare şi aur“ ţ133), după cum ne informează
unele condeie contemporane, trimitea la Bistriţa oameni de încredere să-i
cumpere scumpe cojoace din lire amestecate, albe şi negre, şi vase mari cu
apă de trandafiri, dar întreţinea legături de corespondenţă şi treburi
negustoreşti, şi
cu dogele Veneţiei, şi cu ducele Prusiei, primind la Iaşi, musafiri florentini şi
veneţieni, în aceleaşi scopuri.

Page 311

Veşminte de brocart şi urşinice 312
Nesecatele vistierii ale unui voievod moldovean 315 Samurii şi altembasul

316
Nunţi domneşti rămase de pomină328
Boieri şi jupîniţe 333
Casele de piatră ale lui Matei vodă339
Rochiile doamnei 346
Divaniţii munteni 346
Un tricorn oriental 350
Din catagrafiile unor averi : elegantul Mihnea
şi frumoasa Nedelea 352
Bogatul pribeag Burdujea vodă 354
Safta, din neamul Boieştilor 355
Alai boieresc pe uliţele Iaşilor 358
Gulerele de horbotă ale jupîneselor359
Alte înrîuriri apusene 362
Dughenile moldoveneşti din vremea Ducăi vodă 365 Şlicele pe timpul
Hînceştilor 369
Cabaniţele împărăteşti 370
Vulpile negre 373
Patima conteşului „ 374
'O pălărie voievodală în trei colţuri376
Haina românească sub domnia lui Altîn-Bei, prinţul aurului 377
Foi de zestre şi veselii bucureştene379
Portrete brîncoveneşti 382
Zavistie la curtea din Iaşi 386
Jupîni, negustori, tîrgoveţi şi voievozi la capătul veacului 388
O dulamă de şahmarand pentru un codru de
pîine 392
Beizadeaua ostatic cu perucă pudrată394
NOTE BIBLIOGRAFICE 398

Page 312

Lector: DENIA MATEESCU
Apărut 1971. Coli tipar 15,5. C.Z. pentru bibliotecile mari 391. C.Z. pentru
bibliotecile mici 391.
Lucrare executata sub comanda 6î9,_Ia I.P. TiparuV*. str. Fabrica de Chibrituri
9—U, Bucureşti — Republica Socialistă România

ERATA
Voi. Pag. rîndul îri loc de se va citi

I

1
3
5

16
de
jos ori la Iaşi ori, iarăşi,

I

2
5
4

19
de
jos

domnitorul
deca-

fiul
domnitorul
ui

pitat decapitat
II
112
10 de jos l'i'heodore BlancardlThomas Hope, aşa 1(86), Maria Mavro-lcum şi

Nicolae Ma- |gheni este şi [vrogheni şi-a

Similer Documents